 Daca cineva ar intreba in acest moment care sunt perspectivele reale de crestere a segmentului de profile arhitecturale din aluminiu, raspunsul fara echivoc ar fi: crestere moderata, favorizata de tendinta impusa de legislatia europeana. Asertiunea nu priveste insa intreaga bransa, ci doar companiile care au capacitatea si vointa de a se adapta noilor conditii, de a renunta la compromisuri si la proastele obiceiuri consacrate, din pacate, de-a lungul perioadei de pionierat in domeniu. Desi suna anost si lozincard, pana la urma ar trebui ca toata lumea sa invete de la nemti ca legea este facuta pentru a fi respectata, ca suruburile sunt prevazute pentru a fi montate indiferent de parerea „specialistilor”, ca „descurcarea” este sinomima cu furtul si se pedepseste penal, ca seful trebuie ascultat, ca „pilele si relatiile” sunt mai degraba elemente inhibatoare pentru dezvoltarea pe termen lung a unei afaceri, in sfarsit ca munca reprezinta, intr-adevar, singura resursa reala care poate asigura bunastarea individuala si organizationala. In ceea ce ii priveste pe furnizorii de sisteme arhitecturale din aluminiu, situatia acestora este destul de complicata, cu toate ca, dintr-un anumit punct de vedere lucrurile sunt oarecum clarificate, avand in vedere structura relativa de oligopol pe care o are la momentul actual piata respectiva. Ca urmare a veritabilului cataclism care a dus la scaderea drastica a cererii, oferta de sisteme s-a „curatat” de acele elemente neconforme, materializate prin solutii tehnice aberante din toate punctele de vedere, incepand cu aliajul din care erau executate si terminand cu proiectarea precara a sistemelor care aducea prejudicii grave constructiilor realizate prin intermediul lor, inclusiv din punct de vedere al cerintei esentiale de rezistenta si stabilitate.
Practic, „piratii” respectivi au disparut, nemaigasind in Romania terenul propice pentru comercializarea improvizatiilor lor. Din pacate insa, piata locala este inca destul de slab accesata inclusiv de furnizori majori pe plan international, care nu au reusit, probabil, sa identifice resorturile necesare pentru a justifica o prezenta mai consistenta in regiune. Acesta este motivul pentru care oferta autohtona este oarecum vaduvita de un segment relativ important de produse disponibile pe piata mondiala, insa este de asteptat ca lucrurile sa se regleze si din acest punct de vedere in perioada urmatoare, mai ales pe fondul globalizarii, dar si a perspectivelor destul de optimiste in ceea ce priveste evolutia constructiilor comerciale in perioada urmatoare.
Un lucru este cert: cererea se plaseaza deja pe un trend ascendent, fiind catalizata de lipsa acuta de spatii, manifestata mai ales pe segmentul imobilelor de birouri. Desi numarul cladirilor cu o astfel de destinatie pare indestulator, situatia este departe de a fi multumitoare, o mare parte a companiilor – in special a celor din categoria IMM – derulandu-si operatiunile in spatii improprii specificului activitatii lor. Un impuls suplimentar ar putea fi acela aplicat pe cale administrativa, ce prevede diferentieri ale impozitelor pentru spatiile rezidentiale folosite in scop comercial, urmarea fireasca fiind aceea a consolidarii si mai puternice a cererii de spatii de birouri special amenajate, cu toate dotarile si caracteristicile necesare, care sa respecte exigentele actuale legate de sustenabilitate.
|
.gif "ABONARE REVISTE")
