.jpg) Anul trecut, pe plan european a avut loc inca un declin al livrarilor de produse din categoria tehnicii parasolare (doar elementele de tip rulou), deprecierea fiind evaluata la -1,3% din punct de vedere cantitativ si la -0,3% ca valoare, comparativ cu precedentele 12 luni. Astfel, acest segment continua sa fie afectat de regresul pietei constructiilor noi si, in particular, de problemele industriei de ferestre. "Ca si in cazul cercetarilor anterioare, lipsa unor date certe pe anumite piete de referinta a facut sa fie analizate numai vanzarile de sisteme de rulouri din Germania, Elvetia, Italia, Spania, Franta, Polonia si Austria. In consecinta, sectorul de rulouri din tarile respective a fost evaluat la 20 milioane de unitati in 2014, din care 58,7% constituie ponderea produselor din aluminiu. Cele din PVC conteaza in proportie de 32%, iar celelalte produse ocupa a treia pozitie in top, cu maximum 10%. Cotele sunt relativ diferite fata de cercetarile anterioare, deoarece numarul de ferestre echipate intr-un an cu asemenea elemente de umbrire se diminueaza permanent, ceea ce induce diverse nereguli structurale pietei. Mai mult, vanzarile de rulouri din cele mai importante sapte state europene vor ramane sub pragul de 21 milioane de unitati, cel putin pana in 2017", se arata intr-un raport elaborat de InterConnection Consulting Group. La nivelul lui 2014, singurele cresteri cantitative s-au constatat, de altfel, in Elvetia si Germania, cea mai puternica economie din UE avand actualmente o piata formata din 8,7 milioane de rulouri (+1,4%). Cu toate acestea, circa 50% din ferestrele noi comercializate in Germania sunt echipate cu asemenea sisteme de umbrire. Aceasta rata de utilizare se va diminua progresiv, urmand sa scada pana la 45% in 2017. Alte solutii, mai ales jaluzelele venetiene pentru exterior, devin tot mai populare. In Italia, criza sectorului imobiliar a avut un impact negativ asupra intregii piete a produselor de protectie solara. „Foarte multe IMM-uri specializate au fost obligate sa renunte la asemenea afaceri, iar companiile ce mai activeaza inca in domeniu, deja grav afectate de recesiune, pur si simplu nu vor mai supravietui inca unui an de reducere a cererii. De fapt, piata italiana a sistemelor de rulouri s-a restrans cu mai mult de 4% anul trecut, atat in termeni valorici, cat si cantitativi”, a precizat dr. Stefano Armandi, autorul cercetarii. In schimb, in Spania au fost detectate anumite semne de recuperare, tendinta fiind oarecum neasteptata si datorandu-se mai ales unei cresteri a consumului privat. Dupa ani de scadere cu mai mult de 10%, piata spaniola de rulouri s-a restrans cu numai 3% in 2014, iar pentru actualul exercitiu financiar se prognozeaza o crestere. In Franta, mai mult de jumatate din ferestre noi sunt prevazute cu elemente de tip rulou, in timp ce in Elvetia cota respectiva este de 20%, ceea ce determina ca piata respectiva sa fie mai putin semnificativa decat cele din Germania si Italia. Perspectivele pe termen lung sunt optime pentru Polonia, insa producatorii de rulouri din acest stat s-au confruntat anul trecut cu o diminuare a afacerilor, cel putin pe plan intern. Rulourile se mentin in topul vanzarilor de sisteme de umbrire
Potrivit cercetarii InterConnection, desi inregistreaza un declin al cotei de piata, elementele de tip rulou constituie actualmente cea mai semnificativa grupa de produse din categoria sistemelor parasolare, cele din aluminiu fiind, de exemplu, foarte populare in Elvetia (unde conteaza pentru 90% din total). Sortimentele din PVC sunt preferate mai mult in Germania, desi anul trecut si cele din aluminiu au inceput sa castige teren. O tendinta asemanatoare, de crestere a vanzarilor de produse realizate din metal usor, s-a remarcat si in Austria, respectiv Spania, insa ratele respective continua sa fie ponderate. In Franta, Italia si Polonia cota rulourilor din aluminiu nu s-a modificat. Un alt trend, observat pe plan general, este constituit de sporirea vanzarilor de elemente prevazute cu echipamente de actionare automata (motorizata), ce reprezinta circa 51,4% din total, fata de 50% in 2013. Cu o pondere a elementelor automate de umbrire tip rulou de 66,3% in 2014, Germania se situeaza in fruntea clasamentului din acest punct de vedere, fiind urmata de Austria si Elvetia, iar pana in 2017 aceasta categorie sortimentala, comercializata pe piata germana, ar urma sa detina peste 68% din total. Pentru 2015, in tarile analizate, se preconizeaza o crestere inconsistenta a livrarilor de rulouri (+0,3% din punct de vedere cantitativ), iar ca valoare trendul ascendent va fi asemanator (+0,4%), ceea ce denota mai curand o stabilizare la un nivel scazut. In plus, expertii InterConsulting sustin ca piata europeana de rulouri se va concentra in jurul a cativa mai producatori specializati, ceea ce nu reprezinta o surpriza pentru un interval caracterizat de recesiune. „Criza economica i-a fortat pe fabricantii de rulouri sa-si majoreze gradul de expunere internationala. O asemenea reorientare spre export a favorizat, evident, companiile de mari dimensiuni, in special pe cele din Europa Centrala, in timp ce IMM-urile din Europa de Sud au pierdut cote importante de piata. Datorita acestei combinatii de factori, fenomenul de concentrare economica s-a accentuat atat pe plan european, cat si in fiecare tara in parte. Primele 10 societati din Europa au avut o cota insumata de piata ce a depasit 16,7% in 2014, nivel estimat sa se majoreze la 25% pana in 2020, iar cele care au sediul social in Roma reprezinta liderii acestui domeniu de activitate. Estimarile generale indica faptul ca, pornind de la vanzari de 20,16 milioane de unitati in 2014, in valoare de 3,22 miliarde euro, in cele sapte state analizate la nivelul lui 2015 se vor consemna 20,47 milioane de rulouri comercializate si 3,27 miliarde euro, pentru ca in 2017 sa fie posibila livrarea a 20,84 milioane de rulouri, ce vor presupune incasari de 3,36 miliarde euro. In functie de material (aluminiu, PVC si altele), cotele din 2014 indica praguri de 58,7% in cazul rulourilor din metal usor si 32% pentru sortimentele pe baza de plastic, iar cele din lemn, otel etc. nu au depasit 9,3%. Gradul de utilizare din intervalul 2015-2017 ar putea fi, in ordine, de 59,4%, 59,8% si 60,2% in cazul aluminiului, 31,5%, 31,2% si 30,6% pentru PVC, respectiv 9,1%, 9% si 9,1% la alte materiale” , a concluzionat dr. Stefano Armandi. Informatii suplimentare, la www.interconnectionconsulting.com |
