Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Tranzitia catre economia circulara a incetat de mult sa mai fie o tema de dezbatere teoretica si a devenit un cadru normativ si economic concret, ce exercita un impact direct asupra modului in care sunt proiectate, fabricate, utilizate si retrase din uz produsele pentru constructii. In acest context, ansamblurile de tamplarie termoizolanta ocupa o pozitie strategica. Acestea nu sunt doar elemente functionale ale anvelopei cladirii, ci componente tehnice complexe, cu o durata de exploatare indelungata, avand un rol esential in performanta energetica, in confortul interior si in siguranta utilizatorilor. Documentul Green Deal, impreuna cu instrumente precum regulamentul privind taxonomia, cerintele de achizitii publice ecologice, regulamentul referitor la ecodesign si planul de actiune pentru economia circulara creeaza un cadru in care producatorii si proiectantii nu mai pot aborda ferestrele si usile exclusiv din perspectiva performantelor initiale sau a costului de achizitie. Devine astfel necesara o evaluare pe intreg ciclul de viata, care sa includa fazele de conceptie, utilizare, intretinere, adaptare si, in final, dezafectare sau reintegrare in cicluri materiale sau functionale.

 

In acest context extrem de complex, devine evidenta nevoia unei perspective tehnice avansate asupra modului in care principiile constructiilor circulare pot fi aplicate concret in cazul ferestrelor si usilor. Punctul de plecare il constituie cercetarile derulate de ift Rosenheim, care urmaresc identificarea potentialului real al strategiilor de tip 9R (Refuse, Rethink, Reduce, Reuse, Repair, Refurbish, Remanufacture, Repurpose, Recover) pentru aceste elemente constructive. Dincolo de conceptele generale, analiza curenta se concentreaza asupra implicatiilor tehnice, normative si economice, precum si asupra modului in care circularitatea poate fi transformata dintr-o constrangere de reglementare intr-un avantaj competitiv sustenabil. Dupa cum se sublinia anterior, in arhitectura contemporana, ferestrele si usile au depasit de mult statutul de simple goluri in anvelopa cladirii. Acestea sunt sisteme constructive complexe, alcatuite din profile, vitraje, feronerie, garnituri, straturi de finisaj si, din ce in ce mai des, componente electronice sau mecatronice. Aceasta complexitate face ca integrarea lor intr-un sistem de economie circulara sa fie mai dificila decat in cazul materialelor de constructie monolitice, dar, in acelasi timp, deschide un potential semnificativ de optimizare pe termen lung.

Din perspectiva ciclului de exploatare, ferestrele si usile se disting printr-o durata de utilizare care poate depasi cateva decenii, cu conditia unei proiectari corecte si a unei intretineri adecvate. Aceasta caracteristica le plaseaza intr-o zona de intersectie intre strategiile de reducere a consumului de resurse si cele de prelungire a duratei de viata. Intr-un model liniar traditional, accentul era pus pe performanta initiala si pe conformarea cu cerintele minime de reglementare. Intr-un model circular, atentia se muta cu precadere catre adaptabilitate, reparabilitate si posibilitatea de valorificare ulterioara a componentelor. Un aspect esential este cel reprezentat de faptul ca ferestrele si usile sunt profund influentate de context si caracteristicile cladirii in care sunt integrate. Modul de instalare, expunerea la factori climatici si agresivi de mediu, frecventa utilizarii si calitatea intretinerii pot modifica in mod semnificativ performantele reale, odata cu trecerea timpului. Din acest motiv, o abordare circulara nu poate fi limitata la produsul in sine, ci trebuie sa includa interfata cu cladirea si cu utilizatorul final. Cercetarile ift Rosenheim subliniaza tocmai aceasta necesitate de a evalua produsele analizate ca parte a unui sistem mai amplu, in care deciziile de proiectare si exploatare influenteaza direct potentialul de circularitate.

 

Modelul 9R al economiei circulare ofera un cadru conceptual util pentru analizarea optiunilor disponibile pe intreg ciclul de viata al unui produs. In cazul ferestrelor si usilor, aplicarea acestui model nu este uniforma, iar prioritatile difera in functie de tipul de sistem, de materialele utilizate si de contextul de utilizare. Renuntarea la anumite componente sau functii inutile, regandirea arhitecturii produsului si reducerea consumului de resurse prin design sunt etape care trebuie abordate inca din faza de dezvoltare. In practica, aceasta inseamna o reevaluare critica a solutiilor constructive consacrate. De exemplu, utilizarea unor profile supradimensionate sau a unor combinatii de materiale dificil de separat poate imbunatati anumite performante punctuale, dar reduce semnificativ posibilitatile de reutilizare sau reciclare. O proiectare orientata catre circularitate presupune un echilibru atent intre performanta tehnica, eficienta materiala si flexibilitatea pe termen lung. Strategiile de reutilizare si reconditionare capata o relevanta aparte in cazul ferestrelor si usilor, tocmai datorita duratei lor de viata. In anumite contexte, un sistem demontat dintr-o cladire poate fi readus in circuit cu interventii minime, cu conditia ca parametrii de performanta sa fie cunoscuti si documentati. Aici apare insa o provocare majora legata de responsabilitatea juridica, de trasabilitate si de conformitatea cu cerintele actuale de reglementare. Din acest motiv, specialistii de la ift Rosenheim exploreaza concepte de evaluare si clasificare care sa permita o apreciere obiectiva a starii tehnice si a potentialului de reutilizare.

 

In ultimii ani, declaratiile de mediu ale produselor (asa-numitele EPD - Environmental Product Declarations) au devenit un instrument standard pentru evaluarea impactului ecologic al cladirilor. Pentru ferestre si usi, existenta unor EPD-uri recunoscute faciliteaza integrarea acestora in schemele de certificare a cladirilor sustenabile. Totusi, EPD-urile sunt orientate in principal catre impactul asupra mediului si nu acopera in mod exhaustiv dimensiunea circularitatii.

Aparitia conceptului de declaratii de circularitate ale produselor reflecta necesitatea de a extinde evaluarea dincolo de parametrii traditionali. In cazul ferestrelor si usilor, acest lucru presupune colectarea si structurarea unor informatii suplimentare privind materialele utilizate, continutul de material reciclat, posibilitatea de demontare si separare, precum si optiunile de reutilizare sau valorificare la sfarsitul ciclului de exploatare. Integrarea acestor date intr-un Pasaport Digital al Produsului poate deveni un instrument esential pentru gestionarea informatiilor pe termen lung. Din perspectiva consultantei tehnice, este important de subliniat ca circularitatea nu poate fi tratata ca un atribut binar, de tipul "este" sau "nu este" circular. Ea trebuie inteleasa ca un spectru deosebit de complex, in care diferite solutii constructive ofera niveluri diferite de performanta. Sistemele de evaluare, precum cel dezvoltat de DGNB in cadrul schemelor sale de certificare a sustenabilitatii, incearca sa cuantifice aceste aspecte printr-o serie de criterii tehnice. Pentru producatori si proiectanti, provocarea consta in a integra cerintele formulate de experti fara a compromite functionalitatea, siguranta sau viabilitatea economica a sistemelor respective.

 

Adoptarea unei abordari circulare in cazul ferestrelor si usilor are implicatii directe asupra tuturor etapelor lantului valoric. In faza de proiectare, este necesara o colaborare mai stransa intre arhitecti, ingineri proiectanti si producatori, astfel incat solutiile constructive sa fie gandite inca de la inceput pentru a facilita cerintele de demontare/ dezasamblare, adaptare si intretinere/ mentenanta. Alegerea materialelor trebuie sa tina cont nu doar de performantele initiale, ci si de compatibilitatea lor cu procesele de reciclare sau reconditionare existente. In cadrul fluxului de fabricatie, circularitatea poate duce la optimizarea proceselor si la reducerea deseurilor, insa poate necesita investitii suplimentare in controlul calitatii si in documentarea produselor. Trasabilitatea (urmarirea) componentelor si standardizarea anumitor interfete pot facilita ulterior operatiunile de reparatie sau reconditionare. Din punct de vedere economic, aceste investitii trebuie analizate in raport cu beneficiile pe termen lung, inclusiv cu posibilitatea dezvoltarii unor noi modele de afaceri bazate pe servicii si pe extinderea duratei de utilizare. In faza de exploatare, rolul utilizatorului final devine mai important decat in modelele traditionale. O fereastra sau o usa proiectata pentru circularitate isi atinge potentialul doar daca este utilizata si intretinuta corespunzator. In acest context, solutiile de mentenanta predictiva si de monitorizare a performantelor pot contribui la prevenirea degradarilor premature si la prelungirea duratei de viata functionale.

 

Se poate concluziona ca tranzitia catre economia circulara transforma ferestrele si usile din simple componente ale cladirii in elemente strategice pentru sustenabilitate si avantaj competitiv. Integrarea principiilor 9R si evaluarea pe intreg ciclul de viata permit optimizarea proiectarii, fabricatiei si exploatarii, cu accent pe adaptabilitate, reparabilitate si valorificarea materialelor. Circularitatea nu mai este doar o cerinta normativa, ci un criteriu tehnic si economic care poate reduce deseurile, prelungi durata de viata si genera noi modele de afaceri. Prin colaborare intre arhitecti, ingineri, producatori si utilizatori, ferestrele si usile devin sisteme inteligente, sustenabile si competitive, in care trasabilitatea, mentenanta si Pasaportul Digital al Produsului asigura valorificarea optima a resurselor.