Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Reducerea emisiilor de dioxid de carbon in sectorul constructiilor poate fi realizata numai prin economii radicale in ceea ce priveste consumul de energie si prin utilizarea sporita a energiilor regenerabile pentru incalzire si iluminat (si, intr-o anumita masura, pentru ventilatie si conditionarea aerului). Masurile necesare a fi adoptate trebuie sa se concentreze mult mai mult asupra imobilelor existente decat s-a intamplat pana in prezent. Acest lucru se datoreaza faptului ca majoritatea emisiilor de CO₂ sunt generate de un stoc mare de cladiri din clasele de eficienta energetica E pana la H, care au un consum energetic la 250 kWh/mp, cu 800% mai mare fata de cel al unei constructii moderne din clasa A (care este de 30 pana la 50 kWh/mp). Prin urmare, principala parghie este cea de a creste rata de modernizare energetica cu elemente si materiale eficiente din punct de vedere energetic, care determina ca utilizarea surselor de caldura regenerative, cum ar fi pompele de caldura, sa fie rezonabila din punct de vedere tehnico-economic. 

 

Ferestrele, fatadele si geamurile termoizolante moderne au ajuns deja la un nivel la care castigurile solare pe directiile cardinale est, vest si sud in timpul sezonului rece depasesc pierderile de energie prin aceste suprafete si incalzesc cladirea in mod pasiv. Acest lucru inseamna ca ferestrele termoizolante moderne sunt o sursa de caldura regenerabila fara nicio tehnologie de sistem. Instalarea lor are o influenta majora asupra izolatiei termice, functiei si capacitatii de utilizare a elementelor de constructie, in special in cazul renovarii cladirii si, prin urmare, trebuie sa fie bine planificata. In acest sens, o multitudine de informatii detaliate pot fi gasite in ghidul de instalare ift/RAL. O schimbare "tacuta", dar foarte puternica si de durata in sectorul imobiliar si al constructiilor rezulta din consecintele Regulamentului UE 2020/852 intitulat "Stabilirea unui cadru pentru facilitarea investitiilor durabile" (sau regulamentul privind taxonomia UE, EU Tax-VO), care este, de asemenea, o parte esentiala a strategiei comunitare de finantare durabila, conform Green Deal. Normele privind taxonomia sunt menite sa canalizeze puterea financiara de pe pietele europene de capital catre investitii ecologice si durabile. Taxonomia UE este un sistem de clasificare si necesita informatii transparente in raportul financiar si cel de sustenabilitate cu privire la masura in care vanzarile, investitiile si cheltuielile de exploatare sprijina obiectivele ecologice si durabile. In conformitate cu Regulamentul fiscal al UE si cu directiva privind raportarea sustenabilitatii companiilor (CSRD), furnizorii de produse si servicii financiare, societatile orientate spre piata de capital (bursa) si firmele de mari dimensiuni care nu sunt listate dar care indeplinesc doua din cele trei criterii de baza (bilant total de cel putin 20 de milioane de euro, vanzari nete de cel putin 40 de milioane de euro si minimum 250 de angajati) sunt obligate sa realizeze rapoarte detaliate in acest sens. Efectele taxonomiei devin tot mai evidente in cazul investitiilor imobiliare ale operatorilor structurali (fonduri de investitii, banci, societati pe actiuni, companii mari etc.), vizand, de exemplu, constructia de cladiri de birouri si administrative sau mari complexuri de imobile rezidentiale. In conformitate cu articolul 3 din regulamentul fiscal al UE, o investitie sau o activitate economica este considerata durabila din punct de vedere ecologic daca aduce o contributie semnificativa la unul sau mai multe obiective de mediu, nu compromite aceste tinte ecologice si indeplineste o serie de standardele minime. 

 

Cele sase obiective de mediu sunt definite la articolul 9 al Regulamentului, dupa cum urmeaza: protectia climei (reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera), adaptarea la schimbarile climatice, utilizarea durabila si protectia resurselor de apa si celor marine, tranzitia catre o economie circulara, prevenirea si reducerea poluarii mediului, respectiv protectia si refacerea biodiversitatii si a ecosistemelor. Criteriile de evaluare tehnica sunt definite in detaliu in regulamentul UE-2021/2.139 din 4 iunie 2021, avand o functie de completare a regulamentului UE-2020/852. Acesta defineste informatii specifice in sectorul constructiilor cu privire la ceea ce este considerat a fi o "contributie semnificativa la protectia climei". De exemplu, este vorba despre reevaluarea echilibrului fizic al cladirii, deoarece ferestrele noi modifica etanseitatea si temperaturile de suprafata pe componenta cladirii si pe elementele vizibile. De asemenea, este vizata identificarea si optimizarea puntilor termice critice prin izolarea stresinilor, daca valoarea coeficientului de transfer termic al peretelui exterior este mai mare de 1 W/mpK. Acelasi document mai prevede luarea in considerare a posibilelor modificari ale conditiilor structurale (glafuri, stresini, rulouri etc.), tinand seama de protectia monumentelor, raportul dintre efort si costuri, evitarea degradarii etc. In mod suplimentar, in cazul in care se inlocuiesc mai mult de o treime din ferestrele unei cladiri sau unitati rezidentiale, in Germania, de pilda, trebuie elaborat un concept de ventilatie in conformitate cu DIN 1946-6. 

 

In vederea atingerii obiectivelor climatice nationale si europene, cerintele pentru sectorul constructiilor ar trebui, de fapt, adaptate. Exigentele energetice minime ar trebui sa se bazeze pe EPBD (directiva europeana privind performanta cladirilor), care defineste limite energetice mai stricte pentru cladiri. Din cauza cresterii costurilor procesului de constructie, a reducerii finantarii asumate de autoritatile publice si a unor motive politice, cresterea planificata initial a standardului de izolare termica la nivel federal a fost complet abandonata in legea germana actualizata privind energia in constructii. Au ramas, astfel, doar cerintele mai stricte pentru sistemele de incalzire. De asemenea, nu sunt asteptate alte modificari in viitorul apropiat. In prezent, necesarul de energie primara (PEB) al cladirilor noi trebuie sa fie cu cel putin 10% sub standardul pentru constructii cu consum de energie aproape nul - NZEB. Renovarea cladirilor trebuie sa asigure o reducere a cererii de energie primara de cel putin 30% si sa fie confirmata de un studiu detaliat al cladirii sau de un audit energetic. Procesul de reabilitare ar trebui sa sporeasca eficienta utilizarii resurselor, adaptabilitatea, flexibilitatea si capacitatea de dezmembrare si sa imbunatateasca, astfel, reutilizarea si reciclabilitatea. In caz contrar, se aplica aceleasi cerinte ca pentru cladirile noi. La achizitionarea de constructii, imobilele executate inainte de 31 decembrie 2020 este necesar sa respecte clasa de eficienta energetica A sau sa se numere printre primele 15% din fondul national sau regional de cladiri, fiind necesara o dovada in acest sens. Pentru cladirile edificate incepand cu 1 ianuarie 2021, se aplica cerintele pentru valabile imobile noi. O alta exigenta importanta este cea legata de imbunatatirea rezilientei la schimbarile climatice - si anume o mai buna protectie impotriva stresului termic/ valurilor de caldura, ciclonului/ uraganului/ taifunului/ tornadei, furtunilor (inclusiv celor de zapada, praf si nisip), schimbarilor in tiparele si tipurile de precipitatii (ploaie, grindina, zapada/ gheata), asa cum se specifica in anexa A, a regulamentului. 

 

In ceea priveste tamplaria, se impune inlocuirea ferestrelor si usilor existente cu ansambluri noi, eficiente din punct de vedere energetic, dar nu sunt detaliate cerinte cantitative exacte in ceea ce priveste performanta acestora. Dupa finalizare, cladirile trebuie testate pentru etanseitate si integritate termica si se impune calcularea potentialului de efect de sera pe durata ciclului de exploatare. Trebuie mentionat, de asemenea, ca imobilele noi nu mai pot fi construite pe terenuri arabile si cultivate caracterizate printr-o fertilitate medie sau ridicata a solului, pe terenuri necultivate cu biodiversitate ridicata si in habitatul speciilor pe cale de disparitie sau pe "zone forestiere" enumerate in inventarul national al gazelor cu efect de sera. Debitul de apa trebuie limitat in instalatii, iar 70% din deseurile nepericuloase rezultate din demolari pe santier trebuie sa fie reciclate sau trimise pentru recuperarea materialelor. Produsele de constructie cu care utilizatorii pot intra in contact pot emite maximum 0,06 mg formaldehida pe metru cub si maximum 0,001 mg de alti compusi organici volatili cu efect cancerigen demonstrat. In plus, noul regulament mai prevede faptul ca, in timpul lucrarilor de constructie sau de intretinere, este obligatorie adoptarea de masuri concrete pentru a reduce zgomotul, praful si emisiile poluante. In cazul in care anvelopa unei cladiri existente este prevazuta cu izolatie termica, este necesara efectuarea unei inspectii a cladirii de catre un specialist instruit in detectarea azbestului. De asemenea, instalarea, intretinerea si repararea sistemelor de automatizare si control, a celor de gestionare a energiei, control al iluminatului etc. devine o sarcina obligatorie, la fel ca montarea si gestionarea corecta a sistemelor fotovoltaice, a panourilor de apa calda alimentate cu energie solara, a pompelor de caldura, a colectoarelor solare, a sistemelor de stocare a energiei termice sau electrice, a schimbatoarelor de caldura/ sistemelor de recuperare (ventilatie), inclusiv a echipamentelor tehnice aferente. In fine, se mai recomanda evitarea fabricarii, a introducerii pe piata sau a utilizarii substantelor periculoase desemnate si a celor poluante. Chiar daca majoritatea producatorilor ferestre par a nu fi afectati in mod direct de aceste prevederi, trebuie amintit faptul ca tipologia companiilor vizate de regulament este extinsa permanent, pentru a acoperi in final majoritatea subantreprenorilor activi in sectorul imobiliar si cel al constructiilor.