Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Intrarea in vigoare, la 7 ianuarie 2025, a noului Regulament privind produsele pentru constructii (UE 2024/3110 - BauPVO) marcheaza o schimbare structurala profunda in ceea ce priveste modul in care produsele de constructii sunt definite, documentate, lansate pe piata si monitorizate pe intregul lor ciclu de exploatare. Un element central al acestui nou cadru este pasaportul digital al produsului (Digital Product Passport - DPP), conceput ca un instrument strategic pentru structurarea si digitalizarea informatiilor asociate fiecarui produs, sporirea transparentei si sustinerea tranzitiei catre o economie circulara in sectorul constructiilor. Pentru industria ferestrelor, usilor si fatadelor, DPP nu reprezinta doar o obligatie suplimentara de conformare, ci un vector de transformare a proceselor interne, a relatiei cu proiectantii si beneficiarii si a modului in care sunt gestionate datele tehnice, de performanta si de sustenabilitate.

 

Prin introducerea DPP, Uniunea Europeana urmareste sa depaseasca fragmentarea actuala a informatiilor referitoare la produs, caracterizata de documente disparate, greu de corelat si dificil de utilizat in mod automatizat. Noul sistem propune o abordare integrata, bazata pe date structurate, lizibile in mod automat si accesibile pe termen lung, care sa sustina atat cerintele de siguranta si conformitate, cat si obiectivele climatice si de eficienta a resurselor. In acest context, devine necesara o analiza a conceptului de pasaport digital al produsului, a cadrului legislativ si a implicatiilor concrete pentru industria ferestrelor si fatadelor, cu accent pe provocarile practice si pe solutiile aflate deja in curs de dezvoltare. In mod concret, DPP este definit ca o colectie structurata de date referitoare la un produs de constructii, organizata intr-un format lizibil automat, cu reguli clare privind drepturile de acces, actualizarea si administrarea informatiilor. Elementul central al acestui concept este identificatorul unic al produsului, care face legatura intre produsul fizic si setul de date digitale asociate, de regula prin intermediul unui identificator digital aplicat pe produs, precum un cod QR sau un alt tip de eticheta digitala. Din punct de vedere tehnic, DPP nu trebuie confundat cu o arhiva de documente in format PDF. El este conceput ca un obiect digital structurat intr-o baza de date, care permite interogarea, filtrarea si reutilizarea informatiilor in diferite contexte digitale. Aceasta arhitectura este esentiala pentru integrarea DPP in ecosisteme existente, precum sistemele ERP si PLM ale producatorilor, platformele BIM utilizate de proiectanti sau viitoarele registre europene de produse pentru constructii. Prin urmare, implementarea DPP presupune nu doar colectarea informatiilor cerute de legislatie, ci si restructurarea modului in care aceste date sunt generate si mentinute pe parcursul vietii produsului.

Obiectivul principal al DPP este de a asigura transparenta si trasabilitate. Pentru industria de tamplarie termoizolanta, acest lucru inseamna acces clar si coerent la informatii privind performantele declarate, materialele utilizate, impactul asupra mediului, conditiile de utilizare si intretinere, precum si posibilitatile de demontare si reciclare. In acelasi timp, DPP creeaza premisele pentru utilizarea acestor date in procese automatizate, de exemplu pentru evaluari de sustenabilitate la nivel de cladire sau pentru planificarea interventiilor de mentenanta.

 

Introducerea pasaportului digital al produsului pentru materialele de constructii este strans legata de noul Regulament BauPVO (UE 2024/3110), care stabileste cerintele generale privind informatiile ce trebuie furnizate la introducerea pe piata. In paralel, Regulamentul privind ecodesignul pentru produse sustenabile (ESPR) introduce concepte similare de digitalizare si transparenta pentru alte categorii de produse, inclusiv obligatia de a utiliza un portal web unitar. Pentru sectorul constructiilor, legislatia prevede explicit prioritatea BauPVO fata de ESPR, tocmai pentru a asigura compatibilitatea DPP cu specificul industriei si cu instrumente consacrate precum Building Information Modeling. Aceasta prioritate este deosebit de relevanta pentru produsele complexe, cum sunt ferestrele si fatadele, unde performantele sunt determinate de interactiunea dintre multiple componente si unde datele trebuie sa poata fi corelate la nivel de sistem, nu doar de produs individual. Implementarea concreta a DPP va fi detaliata prin acte delegate, a caror adoptare este asteptata, conform informatiilor actuale, spre sfarsitul anului 2026. Aceste acte vor clarifica structura exacta a datelor, drepturile de acces, nivelurile de confidentialitate, operatorii registrelor si modelele de utilizare. Aplicarea obligatorie este prevazuta la aproximativ 18 luni dupa publicarea acestor documente, ceea ce plaseaza termenul incepand, cel mai probabil, cu anul 2028 pentru majoritatea produselor de constructii, conditionat de existenta unei norme de produs armonizate publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

 

Pentru industria ferestrelor si fatadelor termoizolante, continutul pasaportului digital al produsului va include, in mod obligatoriu, informatii deja cunoscute din practica actuala de conformitate: declaratia de performanta (DoP) si documentele de conformitate, documentatia tehnica aferenta, informatii de siguranta si instructiuni de utilizare. Noutatea consta in modul de structurare si de corelare a acestor date, precum si in integrarea lor cu informatii suplimentare privind ciclul de viata si sustenabilitatea. Datele provenite din declaratiile de mediu pentru produse (EPD) vor avea un rol central, intrucat ele permit evaluarea impactului asupra mediului in diferite faze ale ciclului de viata, de la productie si transport pana la utilizare si sfarsit de viata. In contextul DPP, aceste informatii nu vor mai fi utilizate doar punctual, ci vor putea fi integrate in evaluari digitale la nivel de cladire sau portofoliu de proiecte. Pentru producatori, acest lucru implica o responsabilitate sporita in asigurarea coerentei si actualitatii datelor furnizate. Un alt aspect relevant este durata de disponibilitate a informatiilor. Conform BauPVO, datele incluse in DPP trebuie sa fie accesibile timp de 25 de ani de la introducerea pe piata a ultimului produs din categoria respectiva. Pentru ferestre, usi si fatade, unde durata de utilizare depaseste frecvent acest interval, se ridica intrebari legitime privind gestionarea informatiilor pe termen foarte lung si continuitatea accesului la date in contextul renovarilor si al proceselor de demontare.

Provocari operationale si impact asupra companiilor

Desi o parte semnificativa a informatiilor necesare pentru DPP sunt disponibile deja la nivelul companiilor din bransa, implementarea practica ridica numeroase provocari. Una dintre cele mai importante este reprezentata de volumul mare de caracteristici esentiale si de date care trebuie gestionate. Pentru anumite categorii de produse, numarul acestora poate depasi cateva sute, ceea ce face dificila mentinerea unei structuri clare si usor de utilizat fara instrumente digitale adecvate. O alta provocare majora este transformarea datelor existente in formate lizibile automat. Rapoartele de incercare, instructiunile de utilizare sau avertismentele de siguranta sunt, in multe cazuri, disponibile doar sub forma de documente statice. Conversia acestora in date structurate presupune eforturi suplimentare, atat din punct de vedere tehnic, cat si organizational. In plus, trebuie clarificate aspectele legate de confidentialitate si de protectia know-how-ului, in special in cazul datelor sensibile din punct de vedere comercial. Din perspectiva economica, introducerea DPP va avea un impact diferit asupra companiilor, in functie de dimensiunea si nivelul lor de digitalizare. Pentru producatorii mari, cu sisteme ERP si PLM bine dezvoltate, DPP poate fi integrat relativ eficient in procesele existente. Pentru intreprinderile mici si mijlocii, insa, tranzitia poate necesita investitii semnificative si sprijin extern, inclusiv din partea organismelor de certificare si a institutiilor de cercetare aplicata.

 

Unul dintre obiectivele strategice ale DPP este interoperabilitatea cu Building Information Modeling. In practica, acest lucru presupune ca datele din pasaportul digital al produsului sa poata fi utilizate nu doar in faza de conformitate, ci si in proiectare, executie, exploatare si, in final, in etapa de dezafectare a cladirii. Pentru ferestre si fatade, aceasta integrare este deosebit de relevanta, deoarece selectia tipurilor concrete de produse are loc, de regula, intr-o etapa relativ tarzie a proiectului.

Prin intermediul DPP, proiectantii si beneficiarii ar putea avea acces, intr-un stadiu timpuriu, la informatii standardizate privind performantele si impactul asupra mediului al diferitelor solutii disponibile. Ulterior, in faza de utilizare, aceleasi date pot fi utilizate pentru planificarea mentenantei sau pentru evaluarea optiunilor de renovare. La sfarsitul ciclului de viata, DPP poate sprijini procesele de demontare si reciclare, oferind informatii precise despre materiale si despre modul de separare a acestora. In acest context complex, rolul ift Rosenheim este esential ca interfata intre industrie, organismele de standardizare si factorii de decizie la nivel european. Prin activitati de cercetare aplicata, dezvoltare de instrumente practice si participare activa in procesele de reglementare, ift contribuie la clarificarea cerintelor si la adaptarea acestora la realitatile industriei ferestrelor si fatadelor.