Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Competitivitatea economica a proceselor de modernizare profunda, ce balanseaza in prezent intre abordarile de prefabricare si cele traditionale, reprezinta un subiect controversat la momentul actual, care poate fi transat prin utilizarea unei analize comparative a costului ciclului de viata (LCA). Procesul se bazeaza pe o analiza aprofundata a tuturor aspectelor legate de costuri si termene aferente renovarii, de la proiectare pana la fazele de exploatare si intretinere. Studiile realizate in acest sens pornesc de la mai multe scenarii de reabilitare ale unor cladiri existente, pentru care inventarul ciclului de viata (LCI) a fost elaborat pornind de la costurile reale de exploatare existente inainte de demararea procesului de renovare. Rezultatele curente demonstreaza ca abordarile mentionate anterior sunt comparabile in ceea ce priveste costurile de investitii, chiar daca exista inca diferente de 10%-15%, cu toate ca acestea demonstreaza un potential de optimizare tehnologica.

 

De asemenea, un alt rezultat interesant al cercetarilor recente a fost acela ca faza de exploatare si intretinere s-a dovedit a fi esentiala pentru transformarea calitatii superioare preconizate a componentelor industrializate intr-o speranta de exploatare prelungita, exercitand astfel un impact major asupra intregii valori actualizate nete cumulate. In ceea ce priveste analiza fazei de sfarsit al duratei de viata (EoL) in cazul unei posibile reutilizari a unor componente demontate, in scenariul prefabricarii valoarea finala a procesului de demolare este, la randul sau, net superioara celei inregistrate in cazul implementarii unei solutii traditionale. Expertii europeni au identificat deja trei categorii principale de renovari energetice - actiuni usoare, medii si profunde - cu o caracteristica de performanta a cladirii respectiv mai mica de 30%, cuprinsa intre 30% si 60%, si respectiv de peste 60% in ceea ce priveste reducerea consumului de energie primara. Avand in vedere obiectivul ambitios de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon in Europa pana in 2050, stabilit prin Green Deal, o renovare energetica profunda a parcului de cladiri a devenit, in esenta, o necesitate, iar pentru a transpune in practica aceasta viziune, procesul trebuie sa fie catalizat prin inovatii capabile sa asigure o viteza adecvata si mentinerea performantelor pentru perioade lungi de timp.

O schimbare de joc potential relevanta pentru declansarea acestei tranzitii este industrializarea cladirilor (prin digitalizare si prefabricare), avand in vedere avantajele dovedite evidente inregistrate de cele doua metode in sectorul cladirilor noi. Impactul preconizat al modularitatii si prefabricarii in ceea ce priveste sustenabilitatea fost investigat in profunzime pentru fatadele prefabricate din lemn. In literatura de specialitate, exista o varietate destul de mare de solutii si o serie de studii privind performantele acestora. Un alt sistem de fatada prefabricata care integreaza o micro-pompa de caldura si un sistem de ventilatie semicentralizata a fost, de asemenea, testat, acesta asigurand, conform masuratorilor, o reducere cu 77% a consumului de energie pentru un climat temperat. In pofida dezvoltarii mai multor solutii tehnice prefabricate si a imbunatatirii constante a tehnologiilor acestora, subiectul costurilor a fost mai putin discutat, din mai multe motive: confidentialitate, lipsa unei metodologii standardizate, absenta unor date primare fiabile si o procedura de calcul sensibila. De altfel, doar cheltuielile aferente implementarilor reale ale solutiilor de renovare industrializate cu un nivel foarte scazut de multifunctionalitate au fost raportate pe baza datelor unor programe derulate in Europa de Vest. 

 

Abordarile moderne bazate pe prefabricare urmaresc furnizarea unui set de solutii pentru a atinge obiectivul energetic al cladirii cu consum de energie aproape zero (NZEB), minimizand efortul de pe santier prin cresterea gradului de integrare. Conceptul energetic care sta la baza reabilitarii este reprezentat de acoperirea cererii de energie prin generarea agentului termic si a apei calde menajere (ACM) cu ajutorul unui sistem de pompe de caldura. Pentru distributie se poate folosi reteaua hidraulica existenta a cladirii, cu toate ca o solutie recomandata de experti ar fi aceea a unui nou sistem instalat in structura noii fatade prefabricate, care sa se alature sistemului de ventilatie mecanica semi-centralizata. Un astfel de dispozitiv include, de regula, un echipament de ventilatie cu debit dublu, dotat cu sistem de recuperare a caldurii, la care se adauga un schimbator apa-aer pentru a controla temperatura de intrare. Acest lucru ar permite alimentarea fiecarui apartament atat cu aer proaspat, cat si cu energie de incalzire/ racire, in functie de sezon. De asemenea, o placare BIPV (Building Integrated Photo Voltaic) cu un finisaj inovator si atragator ar asigura generarea de energie solara regenerabila, surplusul urmand sa fie stocat intr-o baterie, pentru a creste autoconsumul si a reduce cererea finala de energie a cladirii. Avand in vedere complexitatea tehnica a solutiilor multifunctionale de anvelopa prefabricata si urgenta de a furniza solutii fiabile si acceptabile pe piata pentru renovarea profunda, este deosebit de utila o abordare detaliata a subiectului costului total al renovarii, iar pentru aceasta doua intrebari trebuie sa primeasca un raspuns clar: "in ce masura abordarea industrializata de reabilitare este competitiva fata de cea traditionala?" si "care este distributia costurilor renovarii profunde prin metode traditionale si industrializate?". 

 

Analizele scenariilor propuse de experti arata o echivalenta ce ajunge pana aproape de identitate in ceea ce priveste investitiile, exploatarea si intretinerea. Cu toate acestea, abordarea industrializata prezinta unele avantaje care ar putea fi transformate in valoare adaugata, reducand costurile de investitie si/sau de exploatare si intretinere. Aceste beneficii sunt legate, in principal, de calitatea ridicata a fabricatiei si a instalarii, durata de exploatare potential mai lunga si o pierdere de performanta globala mai mica. Analiza comparativa LCA efectuata a fost un pas relevant pentru aprofundarea potentialului de absorbtie de piata al abordarii materialelor prefabricare pentru modernizarea profunda. Metodologia s-a dovedit a fi o complicata din cauza variabilitatii ridicate a costurilor si a necesitatii unor ipoteze foarte clare. Principalii parametri care afecteaza LCA sunt constituiti de durata de viata a componentelor, evolutia in timp a preturilor la energie si materiale, variabilitatea geografica a preturilor care impiedica generalizarea rezultatelor, dificultatile in monetizarea beneficiilor secundare si evaluarea schimbarilor de performanta in timp. Numarul foarte scazut de cladiri care beneficiaza in mod real de modernizare profunda prin implementarea panourilor prefabricate nu permite inca crearea unui punct de referinta solid pentru caracterizarea in timp a caracteristicilor acestor solutiilor industrializate. De asemenea, specialistii au mai constatat ca utilizarea prefabricarii permite obtinerea unor performante ale cladirii renovate care cu greu pot fi atinse printr-un proces traditional. Desigur, beneficiile tehnice respective vor trebui dovedite, iar in cazul in care sunt confirmate acest aspect va reprezenta o pledoarie perfecta pentru operationalizarea generalizata a metodei respective. 

 

Sintetizand, eforturile curente de cercetare urmaresc, in principal, evaluarea competitivitatii potentiale a abordarilor de reabilitare aflate in prezent la dispozitie. Ceea ce este deja foarte clar este faptul ca metodologia LCA la nivel de cladire constituie un instrument extrem de precis ce poate fi utilizat in comparatii, desi din cauza formularii unei multitudini de ipoteze si presupuneri tehnice, cu un impact puternic asupra rezultatelor, modelul in cauza a fost definit ca fiind deosebit de sensibil. De aceea, o analiza ulterioara va fi esentiala pentru aprofundarea si consolidarea acelor alegeri de modelare, care sa tina cont de variabilitatea preturilor materialelor, beneficiile secundare ale modernizarii industrializate, costurile de intretinere si optimizarea dezvoltarii produselor. Acestea reprezinta doar cateva aspecte importante ce ar trebui sa faca in perioada urmatoare obiectul cercetarilor de specialitate. Avand in vedere, insa, potentialul de optimizare al tehnologiilor de anvelopa multifunctionala prefabricata in ceea ce priveste proiectarea sistemului si selectarea materialelor, sunt posibile in continuare reduceri suplimentare ale investitiei initiale. In plus, datorita instalarii directe a partilor principale ale sistemului HVAC in interiorul modulelor prefabricate, interventiile in interiorul cladirii vor deveni in viitor mai simple si mai rapide, permitand ocupantilor cladirii sa ramana in apartamente pe parcursul lucrarilor. Astfel de beneficii secundare nu au fost inca evaluate in totalitate, dar este foarte clar ca ar trebui demarata o investigatie atenta pentru cuantificarea lor. Mai trebuie subliniat faptul ca faza de exploatare si intretinere s-a dovedit a fi esentiala pentru cresterea competitivitatii reabilitarii industrializate, insa subiectul calitatii finale mai bune este necesar sa fie mai bine investigat pentru o integrare corecta a sa in viitoarele analize LCA. Avantajele inerente ale prefabricarii ar putea fi declansatorul real al cresterii adoptarii unor astfel de solutii, contribuind la o crestere practica a ratei de renovare a stocului de cladiri europene. Printre cele mai promitatoare astfel de beneficii se remarca performantele imbunatatite in exploatare (mai ales ale celor legate de energie finala si intretinere), posibilitatea de a atrage investitii mai bune prin reducerea riscului, reutilizarea componentelor care pot fi dezasamblate, timpul redus de interventie etc.