Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

O bariera majora ce apare in procesele de renovare a fatadelor cladirilor este constituita de faptul ca planul initial al cladirii deseori lipseste, iar tehnologiile utilizate de obicei pentru recrearea acestuia (de exemplu, prin solutii bazate pe scanarea norilor de puncte) sunt costisitoare sau necesita competente de modelare. Aceasta situatie reprezinta o limitare clara, in special in etapele decizionale timpurii, in care nivelul de detaliu necesar nu este foarte ridicat, iar analizele si studiile pentru luarea in considerare a planului de renovare (de exemplu, simulari energetice simplificate sau estimarea numarului, tipurilor si dimensiunilor modulelor prefabricate care incorporeaza panouri solare) depind in mare masura de astfel de modele digitale. Venind in intampinarea problemei respective, expertii au propus o solutie care, pe baza datelor disponibile in mod gratuit, cum ar fi sursele GIS - Geographic Information System - deschise (cadastru local, OpenStreetMap etc.) si utilizand imaginile fatadelor, poate genera semi-automat modelul 3D al cladirii. De asemenea, aceasta are capacitatea de a sugera dispunerea modulelor prefabricate pentru fatade in vederea modernizarii. 

 

Procesul consta, in esenta, intr-un set de instrumente software usor de utilizat, care pot fi folosite independent sau combinate intr-un flux de lucru, in functie de datele disponibile si de conditiile initiale. Economisirea timpului este principalul beneficiu, iar aceasta contribuie la reducerea costurilor. Trebuie reamintit faptul ca factorii critici de succes din industria constructiilor sunt multipli si diversi, datorita numarului mare de parti interesate, discipline si tehnologii care coexista in acest sector. De aceea, comunicarea si luarea deciziilor sunt esentiale in gestionarea proiectarii cladirilor, existand specialisti care evidentiaza instrumentele digitale bazate pe date si auditul inainte de demolare ca principale elemente care pot asigura ducerea la bun sfarsit a unui asemenea demers. O buna gestionare a lucrarilor de constructie afecteaza in mare masura calitatea rezultatului. Cu cat proiectul este mai bine administrat, cu atat interventia de reabilitare va fi mai buna. Acest lucru este deosebit de relevant pentru activitatile de renovare, unde mediul construit si imprejurimile afecteaza si conditioneaza puternic potentialele proiecte de modernizare. Intr-o astfel de situatie, obiectivul trebuie sa fie definit folosind o baza fiabila si descriptiva a cladirii care urmeaza sa fie renovata, ceea ce implica o radiografiere precisa a starii actuale. Atunci cand sunt evaluate interventiile alternative si renovarile potentiale, obtinerea unei reprezentari corecte a cladirii existente devine un element necesar pentru a face in mod corect evaluarile. In acelasi timp, efortul de a capta aceste informatii trebuie sa fie proportional cu valoarea financiara intrinseca a etapelor initiale ale procesului, atunci cand decizia de renovare nu a fost inca adoptata si cand resursele si bugetul sunt inca foarte limitate. 

 

Utilizarea tehnologiei BIM a crescut rapid in randul profesionistilor din domeniul AECO (arhitectura, inginerie, constructii si operatiuni), dar este inca aplicata in principal pentru proiecte noi si presupune o serie de provocari, cum ar fi costul echipamentelor si al software-ului, lipsa fortei de munca calificate si o industrie foarte fragmentata, compusa in principal din IMM-uri. Avand in vedere dimensiunile stocului de cladiri, informatiile digitale disponibile sunt rare si dispersate intre diferiti proprietari si au diferite formate si niveluri de accesibilitate. In contextul dat, a sporit interesul cercetatorilor pentru interoperabilitatea GIS-BIM. Cu toate acestea, punerea in aplicare practica este de obicei limitata la furnizorii mari de aplicatii software, la utilizatorii calificati si la proiectele ample de constructie sau de infrastructura. Ecuatia devine si mai complexa daca se adauga aspectele legate de estimarea consumului energetic prin automatizarea fluxului de date (buildingSMART, 2022).

In paralel, a aparut in ultima perioada o nevoie urgenta de a moderniza rapid stocul actual de cladiri, motiv pentru care mai multe initiative promoveaza puternic posibilitatea de schimbare prin intermediul renovarii, pentru a reduce semnificativ impactul cladirilor si al sectorului AEC asupra mediului. Strategia europeana de decarbonizare este pe deplin orientata si aliniata la aceste obiective de reabilitare, iar impactul fatadelor si izolarea acestora, precum si beneficiile captarii energiei regenerabile sunt etichetate ca fiind doua dintre cele mai importante. Utilizarea industrializarii si a prefabricarii a fost, la randul sau, identificata ca un factor-cheie pentru sprijinirea acestei transformari. Principalele avantaje ale adoptarii acestei strategii de productie, atunci cand se are in vedere renovarea structurilor de anvelopare, sunt reprezentate de scaderea disconfortului beneficiarilor, reducerea perioadelor de interventie, asigurarea de conditii de lucru mai bune si mai sigure si garantarea unui control mai ridicat al calitatii intregii interventii de-a lungul diferitelor sale faze. In plus, adoptarea unei astfel de abordari de prefabricare permite posibilitatea de a incorpora sisteme si solutii suplimentare fata de cele conventionale utilizate in anvelopa, fapt de constituie o oportunitate clara de a incorpora, de exemplul, panouri fotovoltaice. Cu toate acestea, procesele de renovare cu ajutorul modulelor prefabricate necesita mai multe date si un flux de informatii net imbunatatit. In cazul lucrarilor clasice de reabilitare, operatorul manipuleaza materialul pe baza masuratorilor facute de el insusi direct pe santier, in timp ce lucreaza cu acesta, insa in situatia tehnologiilor prefabricate, produsele sunt fabricate in afara santierului, ceea ce necesita o coordonare majora cu demersurile de masurare a cladirii, precum si o precizie ridicata atunci cand se materializeaza procesul de asamblare pe santier.

 

Studiile privind achizitia de date referitoare la fatade s-au axat in general pe scanarea cu laser 3D. Abordarile preliminare in cadrul proceselor respective au ca principal obiectiv pe geometriilor pentru documentatia as-built. In aceste cazuri este necesar accesul la documentatia grafica pentru ca ea sa poata fi comparata. Dupa o serie de incercari care au presupus compararea rezultatelor unei scanari cu o schita CAD 3D intocmita anterior, a fost dezvoltata reconstructia automata a modelelor informationale ale cladirilor construite din nori de puncte scanate cu laser. Avand in vedere necesitatea critica de a renova un numar mare de cladiri intr-un proces rapid si eficient, sustinut de instrumente digitale si tehnici de prefabricare, pentru a face acest lucru, procesul decizional timpuriu presupune constientizarea proprietarilor in legatura cu performantele deficitare, descrierea beneficiilor potentiale ale unei interventii de renovare si acordarea de asistenta in adoptarea deciziei de a renova folosind studii si date care sustin aceasta rezolutie. Asadar, exista o nevoie clara de a "democratiza" adoptarea BIM, in special in etapele decizionale timpurii, prin oferirea de solutii care reduc numarul de instrumente necesare si costurile licentelor, automatizeaza capturarea surselor de date gratuite existente si nu prezinta aproape nicio curba de invatare. Utilizarea datelor online, cum ar fi GIS si OpenStreetMap, poate sustine atingerea acestui obiectiv, deoarece adauga informatii suplimentare la generarea modelului cladirii. Intr-un asemenea scenariu, principala contributie a cercetarii este reprezentata de un flux de date online sau un instrument care genereaza un model de cladire bazat pe formate BIM deschise. Procesul este semi-automat, suficient de rapid si precis pentru scopurile descrise anterior si in plus, poate fi implementat fara a vizita amplasamentul, fiind necesare doar fotografii ale diferitelor fatade. Demersul este sustinut inclusiv de faptul ca proprietarii de cladiri, promotorii sau inginerii ar trebui sa aiba o intelegere cuprinzatoare a geometriei cladirii, a orientarii, a amplasarii si a altor date necesare pentru a lua in considerare scenarii alternative de renovare si pentru a face estimari intr-un stadiu incipient al proiectului cu privire la costurile de investitii, nevoia de izolare sau capacitatile de captare a energiei solare. Pentru a realiza acest lucru, este necesar sa se dispuna de un model 3D geo-localizat al cladirii, care sa poata descrie cu acuratete forma si structura cladirii, precum si capacitatea de a monta modulele prefabricate O configuratie adecvata poate oferi o idee clara asupra numarului de panouri solare care pot fi montate pe anvelopa cladirii, a iradierii cumulate pe care o primesc, a izolatiei necesare si a investitiei necesare. 

 

In concluzie, se poate afirma ca generarea de modele digitale bazate pe BIM ale cladirilor existente are un mare potential, iar investitia facuta este recuperata cu usurinta in timpul fazei de exploatare, datorita proceselor mai eficiente si bazate pe date (gestionarea instalatiilor, gemeni digitali etc.). Cadrele emergente, cum ar fi jurnalele digitale ale cladirilor, ar putea stimula, de asemenea, intregul potential al modelelor BIM. Avand in vedere ca rezultatul este in format IFC cu sursa deschisa, acesta poate fi utilizat ulterior pentru simularea energetica, vizualizarea pe internet sau exportul catre un software BIM dedicat pentru proiectarea si fabricarea detaliata, odata ce se ia decizia de renovare. Aceasta abordare ofera posibilitatea de a lua in considerare surse alternative de date pentru a genera reprezentarea digitala a cladirii, in functie de disponibilitatea diferitelor informatiii, si ofera, de asemenea, o solutie care nu necesita niciun nivel de expertiza in modelarea cladirilor. Cu toate acestea, proprietarii cladirilor sunt adesea reticenti in a suporta astfel de costuri atunci cand decizia de renovare nu a fost inca luata sau cand economiile si amortizarea viitoare sunt inca neclare. De regula, piata solicita instrumente low-cost si usor de utilizat pentru a facilita procesul decizional timpuriu.