Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Pentru a sprijini dezvoltarea durabila a sectorului constructiilor, proiectantii au nevoie de instrumente care sa ilustreze cele mai viabile optiuni de proiectare. Pornind de la prezentarea oportunitatilor si limitarilor metodologiei de evaluare a ciclului de viata (LCA) si a instrumentului Digital Product Passport (DPP), atunci cand acestea sunt aplicate modulelor personalizate pentru peretii cortina, expertii au propus un cadru bazat pe date semantice (SDF), pentru a facilita proiectarea modulelor de fatada caracterizate prin reciclabilitate si emisii reduse de carbon. Acest sistem integreaza tehnologiile asistate de calculator pe care companiile de productie le utilizeaza in mod obisnuit pentru a automatiza un proces eficient de evaluare a sustenabilitatii folosind date primare. Solutia respectiva revolutioneaza gestionarea proceselor industriale si proiectarea arhitecturala, facilitand crearea de produse mai ecologice, precum si elaborarea de scenarii pentru finele perioadei de exploatare. 

 

Un SDF implica investigarea datelor cantitative necesare proiectului, a factorilor de mediu si a informatiilor privind circularitatea, precum si definirea diagramelor de flux pentru inventarul ciclului de viata, extinzand cele mai bune practici pentru pasaportul digital al modulului de fatada. In plus, acesta presupune colectarea datelor, precum si implementarea si organizarea IT, care se realizeaza prin definirea unei ontologii concepute pentru interconectarea intre sistemele digitale. Se estimeaza ca toate elementele respective pot contribui la punerea in aplicare a practicilor LCA si DPP pentru modulele de fatada prefabricate la comanda si au capacitatea de a furniza solutii de dezvoltare ulterioara. Provocarile inerente demersului in cauza includ obtinerea informatiilor si schimbul de date privind impactul asupra mediului inconjurator si circularitatea, insa prin implicarea tuturor partilor interesate si abordarea rationala a limitarilor tehnice, caracteristicile de sustenabilitate pot fi in mod net imbunatatite. Printre cele mai critice cerinte in materie de sustenabilitate care vor trebui abordate in urmatoarele decenii se afla o transformare profunda a sectorului constructiilor, care este, de altfel, inevitabila. Desi se spera ca industria de profil are deja o orientare ecologica, aceasta trebuie inca sa evolueze pentru a face fata provocarilor legate de schimbarile climatice, utilizarea durabila a resurselor si deficitul de apa. Prin urmare, este fundamentala crearea unei imagini clar definite a optiunilor de proiectare pe care arhitectii si proiectantii le au la dispozitie pentru a minimiza impactul asupra mediului exercitat de exploatarea proiectelor realizate de acestia. Instrumentele actuale de proiectare sunt adesea limitate in ceea ce priveste furnizarea unei evaluari exacte si cuprinzatoare de mediu si reciclabilitate. Astfel, devine necesara o abordare bazata pe date concrete a strategiilor privind segmentul structurilor de anvelopare a cladirilor arhitecturale, iar aceasta integreaza instrumentele IT puse la dispozitie de cea de-a patra revolutie industriala, in vederea inovarii, optimizarii si gestionarii rationale a resurselor si proceselor.

 

Este de notorietate faptul ca fatadele cladirilor sunt componente arhitecturale deosebit de complexe, care interactioneaza cu diverse discipline si etape ale lantului valoric. Acestea au o durata de exploatare mai scurta comparativ cu structura primara a unei cladiri si, in consecinta, pe de-o parte este dificila, iar pe de alta cruciala o abordare coerenta a principiilor economiei circulare legate de aceste sisteme. Tranzitia la noua paradigma este vitala pentru trecerea de la abordarea liniara clasica de extractie - utilizare - aruncare la una durabila, constand in reducere - reutilizare -reciclare. Principiul respectiv este deosebit de stimulativ in cazul modulelor de fatada prefabricate. O serie de experti din domeniu au revizuit in mod sistematic literatura de specialitate pentru a identifica felul in care modularitatea poate contribui la o economie circulara si sustenabila. Practic, au fost identificate cincisprezece avantaje ale comutarii la noul sistem, ce pot avea un impact pozitiv asupra adoptarii strategiilor de circularitate, fiind totodata definite cinci bariere care pot intarzia procesul de incorporare a acestor avantaje. Exemple in ceea ce priveste avantajele aplicabile sistemelor modulare de fatade sunt reprezentate de reducerea emisiilor de CO2, diminuarea timpului de asamblare si scaderea drastica a deseurilor rezultate din procesele de productie. In plus, asemenea abordari faciliteaza dezasamblarea, intretinerea, sustenabilitatea produselor si intregul proces de logistica inversa. Insa o evaluare generala a avantajelor ramane o provocare. 

 

Problemele ecologice actuale determina competitorii de pe piata sa acorde o atentie sporita impactului produselor promovate asupra mediului. Inca de la definirea sa, metoda LCA a cunoscut o raspandire crescuta in cadrul reglementarilor si al cercetarii stiintifice. In pofida lipsei unei legislatii obligatorii, Uniunea Europeana se refera din ce in ce mai mult la LCA in comunicarea si politicile sale. Sistemul aplicat in constructii este atributiv si ia in considerare efectele asupra mediului generate de utilizarea resurselor asociate duratei de exploatare a unei cladiri si a componentelor acesteia. De asemenea, construieste un model al sistemului analizat pe baza acestor efecte, ajutand la luarea deciziilor si la identificarea alternativelor de proiectare ecologica, ce exercita un impact mai redus asupra mediului. Dupa cum se mentiona anterior, este dificila masurarea si compararea beneficiilor ecologice si a celor in materie de reciclabilitate ale sistemelor complexe si personalizate, din cauza lipsei unor standarde si repere cuprinzatoare, a dificultatilor de accesare a datelor corecte de la furnizori si a diversitatii sistemelor de certificare. In acest sens, intregul demers constituie o provocare pentru industria de fatade cortina, care trebuie sa-si demonstreze, la fel ca toate celelalte sectoare de activitate din constructii, contributia la dezvoltarea durabila. Actualmente, exista putine exemple de analize cuprinzatoare ale acestor produse pe piata, doar cateva exceptii rare verificate independent obtinute dupa instalare, si inca mai putine in ceea ce priveste circularitatea. In plus, pentru a raspunde cerintelor partilor interesate care doresc sa verifice obiectivele de mediu, industria are nevoie de o strategie digitala, care sa poata evalua rapid si precis cladirile utilizand analiza datelor. Acesta este motivul pentru care expertii au propus acest cadru condus de date semantice, ce poate contribui la atingerea obiectivelor stabilite, permitand schimbul de date in timp real intre diferitele departamente si alti utilizatori interesati. Astfel, informatiile cantitative despre proiect si factorii de mediu sunt intotdeauna actualizate atunci cand sunt consultate, fiind in mod simultan corelate cu datele relevante privind economia circulara. Scopul final este de a crea conditii optime pentru conectarea automata a datelor intre tehnologiile existente asistate de calculator, cum ar fi sistemele de planificare a resurselor intreprinderii (ERP) si de gestionare a ciclului de viata al produselor (PLM), platformele de mediu comun de date (CDE) si alte baze de date specializate pentru intreprinderi. 

 

Punerea in aplicare a acestui tip de SDF in sprijinul proceselor digitale ale intreprinderilor pentru a efectua LCA si DPP bazate pe date ar oferi o multitudine de avantaje. Primul este acela ca ar permite masurarea impactului de mediu al produsului utilizand date primare bazate pe standardele ISO EN. In acest scop, informatiile primare sunt considerate un factor-cheie pentru acuratete. In plus, astfel s-ar facilita evaluarea si indeplinirea altor cerinte ale pietei, cum ar fi utilizarea unor cantitati definite de materiale reciclate sau furnizarea de declaratii privind produsele de mediu (EPD) pentru modulele prefabricate. Aceasta conformitate bazata pe reguli poate fi verificata in mod constant in timpul dezvoltarii proiectului. Cel de-al doilea beneficiu se refera la sustinerea procesului decizional ecologic in timpul unor etapele importante ale proiectului, cum ar fi proiectarea, ingineria, productia, logistica, definirea lantului de aprovizionare, asamblarea si dezasamblarea, prin evaluarea prealabila a impactului diferitelor optiuni. In viitor, aceasta abordare ar putea facilita, de asemenea, capacitatea de a analiza costurile de-a lungul ciclului de exploatare. Al treilea avantaj este acela ca ar avea o contributie la crearea de strategii noi si mai bune pentru promovarea circularitatii sistemelor modulare analizate si la crearea de valoare suplimentara dupa etapa de dezmembrare. In plus, prin imbinarea intregului lant de aprovizionare in cadrul si in functionarea sa digitala, sistemul SDF ar fi capabil sa integreze si sa sprijine monitorizarea productiei, expedierea si transportul, livrarea, inspectia si controlul instalarii la fata locului, pentru obiective de trasabilitate si fiabilitate a datelor. In fine, un ultim beneficiu identificat este ca ar ajuta la vizualizarea datelor legate de LCA si circularitate, constituindu-se intr-un real sprijin pentru factorii de decizie de a-si imbunatati cunostintele despre procesele in care sunt implicati (cum ar fi cel de productie), sa identifice problemele si oportunitatile si sa ia decizii in cunostinta de cauza. Instrumentele de vizualizare, cum ar fi tablourile de bord, diagramele si graficele, pot prezenta datele in mod clar si intuitiv, evidentiind informatiile cele mai relevante si care pot fi luate in considerare. In ciuda adoptarii lente, aceste instrumente au potentialul de a revolutiona proiectarea si constructia de cladiri.