Fereastra - Portal de afaceri - revista de specialitate pentru furnizorii de sisteme si producatorii de tamplarie din PVC, Aluminiu si lemn stratificat cu geam termoizolant. Aici gasiti informatii utile despre: ferestre, usi, pereti cortina, termopane, geam termopan, etc.

Pentru punerea in opera a cladirilor cu consum energetic net zero este necesara obtinerea unui echilibru intre reducerea consumului de energie aferent sistemelor de incalzire si racire, utilizarea fatadelor izolante de inalta performanta si integrarea strategica a surselor de energie regenerabila. Spre deosebire de alte materiale de anvelopare, peretii cortina servesc nu numai ca izolatori, ci si ca elemente esentiale pentru iluminatul natural, bunastarea ocupantilor si integrarea aplicatiilor multifunctionale, cum ar fi controlul solar dinamic, caracteristicile de confidentialitate si sistemele de "infotainment" (informare si divertisment). Beneficiile sustenabile pe termen lung ale utilizarii unitatilor de geam termoizolant (IGU) sunt inca insuficient explorate, in special in ceea ce priveste amprenta de carbon pe intreaga durata de exploatare a unei cladiri. Intelegerea unui astfel de ciclu eficient al IGU este esentiala pentru evaluarea impactului global asupra constructiilor sustenabile.

 

Avand in vedere deficitul crescand de materii prime si imperativul constructiilor cu emisii nule de dioxid de carbon, criteriile de performanta ale IGU ar trebui redefinite pentru a depasi durata conventionala de exploatare, care este in prezent de 25 de ani, in special pentru aplicatiile de vitraj structural, luand in considerare conditiile climatice in continua schimbare. Formatele, designul si componentele utilizate in fabricarea IGU au evoluat semnificativ in ultimele decenii, cu o trecere tot mai accentuata de la ansambluri cu geam dublu la modele triplustratificate. De reamintit faptul ca metoda traditionala de fabricare implica aplicarea unui material de etansare primar pe baza de poliizobutilena (cunoscute in jargonul de specialitate drept "butil") pe marginile interfetei dintre foile de sticla si pe barele metalice sau din materiale compozite umplute cu desicant (absorbant de umiditate) denumite baghete-distantier sau, simplificat, distantieri, etansate ulterior cu un material secundar (poliuretan, silicon sau hot-melt). Insertia de gaz inert (argon sau, mai rar, kripton) a devenit deja o practica standard in majoritatea aplicatiilor si pietelor, in scopul imbunatatirii performantelor de termoizolare. Dupa cum au observat numerosi experti, sigilarea primara ramane esentiala pentru asigurarea etanseitatii si mentinerea unei rate scazute de transmisie a vaporilor de umiditate (MVTR), conservand astfel performantele pe termen lung ale IGU. Acestea pot varia in mod considerabil ca urmare a unor cauze complexe, cum ar fi defectarea cavitatii, pierderea de gaz si impactul potential asupra performantei emisivitatii acoperirii, pe masura ce starea incintei dintre foile de sticla se deterioreaza. Acest lucru este demonstrat de testele interne efectuate in conformitate cu prevederile standardului de geam termoizolant EN 1279: Partea a 3-1, care evalueaza performanta ciclului de exploatare in functie de diferitele configuratii de distantiere. In timp ce se mentin similare materialele de etansare secundare si primare, precum si calitatea productiei, numarul de cicluri necesare pentru a determina modificarea punctului de roua (temperatura la care are loc condensarea vaporilor de apa) in special in zonele de margine variaza foarte mult intre diferitele sisteme de baghete (date fiind diferentele coeficientilor liniari de transfer termic). Rata de pierdere a gazului inert, masurata pe parcursul experimentelor realizate pentru fiecare configuratie se modifica, la randul sau, in mod semnificativ. 

 

In ceea ce priveste comportamentul peliculei din oxid de argint utilizate pentru acoperirea foilor de sticla speciala (Low-E, reflexiva etc.), pentru a obtine o performanta termica sporita si economii de energie, acesta depinde in mare masura de tehnologia de productie utilizata (pirolitica sau prin sputerizare magnetronica). Cea de-a doua metoda, cunoscuta si sub numele de acoperire "soft", asigura depunerea unor straturi suplimentare pentru a creste selectivitatea spectrala a stratului. Includerea acestor acoperiri de inalta performanta poate reduce in mod dramatic valoarea coeficientului de transfer termic al unui sistem IGU, iar de aici se naste interesul de a explora performanta acestora pe durata de exploatare a unitatii. Se stie ca argintul este vulnerabil la deteriorarea cauzata de umiditate, precum si la interactiunea cu substante care contin sulf si clor. De aceea, trebuie sa se acorde o atentie deosebita etanseizarii, pentru a preveni expunerea suprafetei acoperite la mediul exterior si la conditii extreme, in special umiditate. Desi structurile de acoperire in sine sunt foarte stabile, performanta lor poate fi compromisa in cazul in care starea cavitatii nu este corespunzatoare. Acoperirile pe baza de argint sunt aplicate pe suprafetele interne ale unitatii, protejandu-le astfel de expunerea directa la atmosfera. Combinarea utilizarii gazelor izolante neutre, cum ar fi argonul, si includerea unui desicant in distantier exclude in mare masura prezenta vaporilor de apa in cavitate, reducand astfel riscul de deteriorare a acoperirii. De aceea, daca etansarea perimetrala este corect realizata, contributia acoperirii la reducerea valorii U nu ar trebui sa se modifice pe durata de exploatare a IGU. Cu alte cuvinte, stratul de acoperire este considerat un element constant in circumstante normale. De asemenea, un pachet vitrat bine construit ar trebui sa piarda doar o cantitate foarte mica de gaz argon, in conditii normale de functionare, cu un efect relativ nesemnificativ asupra performantei termice. In cazul existentei unor defecte in cordonul de etansare, este posibil ca gazul inert sa se piarda si sa fie inlocuit cu aer. Viteza cu care se intampla acest lucru depinde de multi factori care tin de constructia particulara a IGU, de materialele utilizate si de mediul inconjurator. Referitor la desicantul inserat in bagheta-distantier (sita moleculara), acesta este conceput pentru a absorbi umezeala si a preveni acumularea de umiditate in interiorul IGU. Daca etansarea nu mai prezinta performantele din caracterizarea tehnica si desicantul ajunge sa se satureze, umezeala se poate acumula in incinta, ducand la o reducere a performantei termice, deoarece aerul este un izolator mai slab decat argonul. Apare astfel riscul potential de deteriorare prin coroziune a acoperirilor pe baza de argint, daca acestea sunt prezente, din cauza umiditatii si a sulfului din aerul cu o umiditate relativa sporita. 

 

Odata ce fenomenul de condens se manifesta pe suprafata interioara a geamului termoizolant, nu se mai poate atribui niciun impact exercitat de stratul de acoperire asupra valorii coeficientului de transfer termic. Din motive termice si estetice, orice unitate care sufera aceasta defectiune majora trebuie inlocuita. Cauzele si mecanismele fenomenului de deteriorare a acoperirii si efectul sau asupra performantei unitatilor vitrate cu emisivitate redusa sunt considerate de experti ca domenii care necesita studii suplimentare. De exemplu, in situatia in care se produce o defectiune majora a cavitatii, iar componentele desicante devin saturate, desi degradarea vizibila a suprafetei acoperite cu oxizi de argint poate avea loc in decurs de cativa ani, rata acestei coroziuni si posibila reducere a performantei termice sunt fenomene dificil de modelat. Conditiile depind de multi factori variabili, legati de compozitia si constructia particulara a IGU si de mediul in care se afla. Deteriorarea acoperirii poate provoca, de asemenea, aberatii vizuale, dar viteza cu care acestea vor deveni evidente depinde, de asemenea, de factori accidentali. Astfel de defectiuni pot fi cauzate de o asigurare si un control slab al calitatii la punctul de fabricatie sau de o manipulare incorecta in timpul instalarii, ceea ce duce la o etansare inadecvata. Proiectele care nu sunt testate sau care prezinta defecte inerente se numara, de asemenea, printre cauzele potentiale. De asemenea, unitatile care includ porturi sau tuburi de ventilatie sunt deosebit de susceptibile la aparitia unor astfel de efecte nedorite. De precizat faptul ca acoperirile cu emisivitate redusa care nu contin argint sunt mai putin vulnerabile la coroziune. De asemenea, sticla cu emisivitate redusa fabricata prin metode pirolitice (hard), nu prezinta aceeasi vulnerabilitate precum cea obtinuta prin sputerizare magnetronica, cu toate ca valorile de emisivitate in aceste cazuri nu ating performantele obtinute de acoperirile pulverizate. 

 

Sintetizand, deteriorarea performantei IGU exercita un impact major asupra emisiilor totale de carbon ale unei cladiri. Este clar ca exista o variatie a performantei IGU in exploatare, iar intelegerea modurilor de defectare este esentiala pentru imbunatatirea longevitatii si eficientei energetice a unitatii vitrate. Monitorizarea regulata a continutului de gaz ar trebui sa faca parte dintr-un protocol integrat de evaluare a calitatii pentru mediile construite noi si existente, iar masuratorile concentratiei de gaz ar trebui inregistrate pentru fiecare ansamblu in timpul procesului de fabricatie. In ceea ce priveste tehnologiile de acoperire de inalta performanta, acestea pot fi considerate stabile, cu conditia sa fie protejate intr-o cavitate etansa la gaze si fara umiditate. Se poate astfel afirma ca geamurile termoizolante moderne sunt proiectate pentru a indeplini strategiile curente de recuperare a carbonului. Cu toate acestea, protocoalele de testare actuale pot necesita revizuiri pentru a reflecta testele realizate pe teren si a asigura in consecinta o majorare a perioadei de exploatare de la nivelul actual de 25 de ani pana la cel propus, cat mai apropiat de 50 de ani.