Industria materialelor de construcții se confruntă cu presiuni generate simultan de reducerea volumelor și majorarea prețurilor, în timp ce creșterea importurilor de produse finite pune presiune suplimentară pe capacitățile locale de producție. În industria prelucrătoare, din care face parte și sectorul materialelor de construcții, volumul a scăzut cu 4,4%, iar prețurile au crescut cu 9,7%, potrivit datelor prezentate de Valentin Petrescu, prim-vicepreședinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Oficialul a atras atenția, în special, asupra situației industriei de tâmplărie termoizolantă și sticlă, unde importurile se apropie de 500 milioane de euro, deși România dispune de capacități importante de fabricație.
Datele au fost prezentate la conferința "Viitorul construcțiilor post PNRR", organizată de FPSC cu ocazia Zilei Naționale a Constructorului.
Valentin Petrescu a analizat, în acest context, situația industriei de ferestre, respectiv a producției de tâmplărie termoizolantă și sticlă. Potrivit acestuia, România dispune de companii capabile să proiecteze și să execute structuri complexe și volume foarte mari și ocupă de mai mulți ani locul al doilea la export în Uniunea Europeană. Avansul față de țările care urmează România în clasament se reduce însă.
În paralel, importurile de produse din domeniu au ajuns la aproximativ 480-490 milioane de euro, un nivel considerat ridicat în raport cu capacitățile locale de producție.
Importurile de vitraje au crescut semnificativ în ultimii ani
Analiza FPSC a vizat cinci segmente importante ale pieței: tâmplăria din lemn, aluminiu și PVC, precum și sticla și geamul termoizolant. O situație aparte este semnalată în cazul geamului termoizolant, unde importurile continuă să crească.
Datele prezentate indică faptul că, numai în primele cinci luni din 2026, importurile au ajuns deja la aproximativ 60% din nivelul înregistrat pe întregul an anterior. FPSC consideră că această evoluție reprezintă un semnal negativ pentru utilizarea capacităților naționale de producție.
Totodată, ponderea importurilor provenite din afara Uniunii Europene este în creștere. Aceasta a avansat de la 44% în 2024 la 47% în 2025 și la aproximativ 48% în primele cinci luni din 2026.
În ceea ce privește principalele piețe de proveniență, dintre statele UE se remarcă Polonia și Bulgaria, iar din afara Uniunii Europene, Turcia, Ucraina și China.
Creșterea importurilor de produse finite poate avea efecte directe asupra industriei locale, prin diminuarea valorii adăugate create în România și reducerea gradului de utilizare a capacităților existente, potrivit reprezentantului FPSC.
"Importul unui produs finit înseamnă că România pierde valoare adăugată. Înseamnă că punem în pericol capacitățile industriale existente. Dacă pierdem volume mari, scade gradul de utilizare a capacităților. În momentul în care scade gradul de utilizare, crește prețul și atunci va fi o presiune pe toată piața", a explicat Valentin Petrescu.
Potrivit acestuia, pe piața românească există inclusiv proiecte de mari dimensiuni pentru care sunt importate vitraje din Turcia și China. "Nu punem la îndoială dreptul beneficiarilor, antreprenorilor de a cumpăra de oriunde. Doar ne dorim să fie o concurență loială. Vrem să plecăm de la aceeași linie de start", a subliniat prim-vicepreședintele FPSC.
FPSC semnalează diferențe de competitivitate față de producătorii din afara UE
Printre problemele evidențiate se numără existența unor importuri cu taxă vamală zero, precum și schemele de sprijin pentru export aplicate de anumite state din afara Uniunii Europene. Potrivit lui Valentin Petrescu, diferențele generate de asemenea mecanisme fac dificilă concurența producătorilor români cu furnizorii externi. FPSC susține că problema a fost semnalată autorităților, însă până în prezent nu au fost identificate măsuri care să compenseze diferențele de competitivitate reclamate de industrie.
O altă problemă indicată în cadrul prezentării privește Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). Acesta vizează, între altele, aluminiul, fierul și oțelul, însă sticla nu se află în prezent printre sectoarele acoperite de mecanism. Reprezentantul FPSC consideră că situația ar trebui analizată inclusiv din perspectiva consumului ridicat de energie necesar fabricării sticlei.
"România trebuie să rămână producător, nu piață de desfacere. S-au investit de-a lungul timpului foarte mulți bani în capacități de producție și este păcat să le pierdem în acest moment. Dacă le-ai pierdut, este greu să le repui pe piață", a avertizat Valentin Petrescu.
Acesta a precizat că industria de tâmplărie și vitraje reprezintă doar unul dintre exemple, probleme similare fiind întâlnite și în alte segmente ale industriei materialelor de construcții. "Acesta este semnalul de alarmă pe care vrem să-l tragem: să nu ajungem în situația de a închide capacitățile de producție. O țară care își păstrează capacitatea de a produce își păstrează și capacitatea de a decide. Iar România trebuie să rămână o țară care produce, investește și creează valoare", a concluzionat prim-vicepreședintele FPSC.
