Industria materialelor de construcții se confruntă cu presiuni generate simultan de reducerea volumelor și majorarea prețurilor, în timp ce creșterea importurilor de produse finite pune presiune suplimentară pe capacitățile locale de producție. În industria prelucrătoare, din care face parte și sectorul materialelor de construcții, volumul a scăzut cu 4,4%, iar prețurile au crescut cu 9,7%, potrivit datelor prezentate de Valentin Petrescu, prim-vicepreședinte al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și președintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT). Oficialul a atras atenția, în special, asupra situației industriei de tâmplărie termoizolantă și sticlă, unde importurile se apropie de 500 milioane de euro, deși România dispune de capacități importante de fabricație.
Datele au fost prezentate la conferința "Viitorul construcțiilor post PNRR", organizată de FPSC cu ocazia Zilei Naționale a Constructorului.
Valentin Petrescu a analizat, în acest context, situația industriei de ferestre, respectiv a producției de tâmplărie termoizolantă și sticlă. Potrivit acestuia, România dispune de companii capabile să proiecteze și să execute structuri complexe și volume foarte mari și ocupă de mai mulți ani locul al doilea la export în Uniunea Europeană. Avansul față de țările care urmează România în clasament se reduce însă.
În paralel, importurile de produse din domeniu au ajuns la aproximativ 480-490 milioane de euro, un nivel considerat ridicat în raport cu capacitățile locale de producție.
Importurile de vitraje au crescut semnificativ în ultimii ani
Analiza FPSC a vizat cinci segmente importante ale pieței: tâmplăria din lemn, aluminiu și PVC, precum și sticla și geamul termoizolant. O situație aparte este semnalată în cazul geamului termoizolant, unde importurile continuă să crească.
Datele prezentate indică faptul că, numai în primele cinci luni din 2026, importurile au ajuns deja la aproximativ 60% din nivelul înregistrat pe întregul an anterior. FPSC consideră că această evoluție reprezintă un semnal negativ pentru utilizarea capacităților naționale de producție.
Pentru cele cinci grupe luate împreună, 2025 nu arată o explozie valorică a importurilor: valoarea totală a scăzut de la 494,4 milioane euro la 484,6 milioane euro (-2%). În schimb, volumul a crescut cu aproximativ 2%, ceea ce înseamnă o reducere a valorii unitare medii calculate de circa 3,9%. Acest tip de descompunere este relevant, deoarece separă efectul cantitate de efectul preț/ compoziție.
CPSA 2312 este cazul cel mai important: în 2025 volumul importurilor a crescut cu 4,3%, dar valoarea a scăzut cu 9,0%; valoarea unitară medie calculată a coborât de la aproximativ 1,63 euro/kg la 1,42 euro/kg, adică -12,7%. Acesta este un semnal statistic de comprimare a valorii pe unitate de masă. Nu poate fi echivalat automat cu o reducere a prețului pentru același produs, deoarece mixul de produse din categorie se poate schimba.
Pentru sticla laminată de securitate este utilizat exclusiv codul NC 70072900, care exclude produsele de dimensiuni și forme destinate vehiculelor, precum și unitățile de sticlă izolantă cu straturi multiple.
Sticla izolantă cu straturi multiple merită scoasă în evidență. Pentru codurile NC 70080020, 70080081 și 70080089, importurile au crescut de la 9,64 mii tone și 16,60 milioane de euro în 2024 la 12,12 mii tone și 20,05 milioane de euro în 2025. În primele cinci luni din 2026 au fost deja importate 6,89 mii tone, în valoare de 11,55 milioane de euro, reprezentând 56,9% din volumul și 57,6% din valoarea întregului an 2025.
Într-un subsegment, NC 70080089, volumul din primele cinci luni ale anului 2026 ajunsese la 91,8% din volumul întregului an 2025, iar valoarea la 86,2%. Este un semnal puternic de accelerare, dar trebuie prezentat exact ca "pondere din anul precedent deja atinsă", nu ca rată de creștere anuală, deoarece lipsesc din fișier datele comparabile ianuarie-mai 2025.
Totodată, ponderea importurilor provenite din afara Uniunii Europene este în creștere. Aceasta a avansat de la 44% în 2024 la 47% în 2025 și la aproximativ 48% în primele cinci luni din 2026.
În ceea ce privește principalele piețe de proveniență, dintre statele UE se remarcă Polonia și Bulgaria, iar din afara Uniunii Europene, Turcia, Ucraina și China.
În 2025, principalele țări furnizoare pentru agregatul celor cinci grupe au fost Polonia (aproxmativ 91,9 miloane de euro), Bulgaria (70,9 milioane de euro), Turcia (70,4 milioane de euro), China (65 milioane de euro), Italia (38,6 milioane de euro) și Germania (37,6 milioane de euro). În primele cinci luni din 2026, clasamentul valoric era condus de Polonia (39,1 milioane euro), China (30,1 milioane euro), Turcia (27,1 milioane euro) și Bulgaria (24,7 milioane euro).
Creșterea importurilor de produse finite poate avea efecte directe asupra industriei locale, prin diminuarea valorii adăugate create în România și reducerea gradului de utilizare a capacităților existente, potrivit reprezentantului FPSC.
"Importul unui produs finit înseamnă că România pierde valoare adăugată. Înseamnă că punem în pericol capacitățile industriale existente. Dacă pierdem volume mari, scade gradul de utilizare a capacităților. În momentul în care scade gradul de utilizare, crește prețul și atunci va fi o presiune pe toată piața", a explicat Valentin Petrescu.
Potrivit acestuia, pe piața românească există inclusiv proiecte de mari dimensiuni pentru care sunt importate vitraje din Turcia și China. "Nu punem la îndoială dreptul beneficiarilor, antreprenorilor de a cumpăra de oriunde. Doar ne dorim să fie o concurență loială. Vrem să plecăm de la aceeași linie de start", a subliniat prim-vicepreședintele FPSC.
Turcia este foarte importantă în CPSA 2223: ponderea sa în valoarea importurilor a urcat de la 26,9% în 2024 la 35,3% în 2025; în primele cinci luni 2026 era 32,1%. În 2025, importurile din Turcia în această categorie au crescut cu aproximativ 26,3% în valoare și 23,9% în volum față de 2024. Totuși, CPSA 2223 include în fișier nu numai uși și ferestre, ci și obloane/storuri (NC 39253000); ponderea Turciei nu poate fi atribuită integral ușilor și ferestrelor din materiale plastice.
În CPSA 2311, valoarea unitară medie a importurilor din Turcia a fost în 2025 de circa 0,458 euro/kg, față de 0,496 euro/kg pentru categorie; în primele cinci luni 2026 diferența s-a mărit (aprox. 0,405 euro/kg față de 0,507 euro/kg). În CPSA 2312 însă, situația este inversă: valoarea unitară medie a importurilor din Turcia a fost mai mare decât media categoriei. Prin urmare, afirmația generică "sticla din Turcia intră mai ieftin" nu este susținută de agregatele existente, arată datele PPTT.
FPSC semnalează diferențe de competitivitate față de producătorii din afara UE
Printre problemele evidențiate se numără existența unor importuri cu taxă vamală zero, precum și schemele de sprijin pentru export aplicate de anumite state din afara Uniunii Europene. Potrivit lui Valentin Petrescu, diferențele generate de asemenea mecanisme fac dificilă concurența producătorilor români cu furnizorii externi. FPSC susține că problema a fost semnalată autorităților, însă până în prezent nu au fost identificate măsuri care să compenseze diferențele de competitivitate reclamate de industrie.
O altă problemă indicată în cadrul prezentării privește Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM). Acesta vizează, între altele, aluminiul, fierul și oțelul, însă sticla nu se află în prezent printre sectoarele acoperite de mecanism. Reprezentantul FPSC consideră că situația ar trebui analizată inclusiv din perspectiva consumului ridicat de energie necesar fabricării sticlei.
"România trebuie să rămână producător, nu piață de desfacere. S-au investit de-a lungul timpului foarte mulți bani în capacități de producție și este păcat să le pierdem în acest moment. Dacă le-ai pierdut, este greu să le repui pe piață", a avertizat Valentin Petrescu.
Acesta a precizat că industria de tâmplărie și vitraje reprezintă doar unul dintre exemple, probleme similare fiind întâlnite și în alte segmente ale industriei materialelor de construcții. "Acesta este semnalul de alarmă pe care vrem să-l tragem: să nu ajungem în situația de a închide capacitățile de producție. O țară care își păstrează capacitatea de a produce își păstrează și capacitatea de a decide. Iar România trebuie să rămână o țară care produce, investește și creează valoare", a concluzionat prim-vicepreședintele FPSC.
