Ediția 2026 a conferinței Rosenheimer Fenstertage a reunit în localitatea bavareză specialiști din industria ferestrelor, ușilor, fațadelor și sticlei, într-un eveniment asociat aniversării a 60 de ani de activitate a ift Rosenheim. Programul din intervalul 6-8 octombrie a inclus atelierul pentru conducerea companiilor, urmat de congresul propriu-zis, desfășurat pe 7 și 8 octombrie la Kultur + Kongresszentrum (Ku'Ko). Sub motto-ul "Prin cunoaștere și experiență spre viitor", organizatorii au corelat perspectivele pieței cu schimbările normative, digitalizarea, utilizarea responsabilă a resurselor și protecția clădirilor. Aproximativ 640 de participanți au urmărit o agendă în care performanța tâmplăriei a fost analizată în raport cu întregul ciclu de exploatare al unei construcții. Pentru producătorii de tâmplărie termoizolantă, una dintre principalele mize ale evenimentului a constat în identificarea soluțiilor prin care cerințele tot mai complexe pot fi transpuse în performanțe verificabile, în condițiile unei redresări încă moderate a cererii și ale extinderii responsabilităților după livrarea produsului.
Șase decenii de experiență și continuitate într-un domeniu sensibil
Oskar Anders, președintele consiliului de conducere al institutului, a anunțat că profesorul Winfried Heusler a acceptat să continue încă patru ani în funcția de director al ift Rosenheim. "În ultimii 60 de ani, ift a urmărit întotdeauna să găsească soluții practice pentru norme, legi sau regulamente complicate. Vom continua această orientare și în fața provocărilor viitoare", a afirmat Oskar Anders. Institutul a fost înființat la 10 martie 1966, la inițiativa sectorului, pentru îmbunătățirea calității ferestrelor din lemn și soluționarea problemelor tehnice caracteristice acelei perioade. Activitatea a început cu patru persoane și un buget de 103.400 de mărci germane, sub conducerea profesorului Erich Seifert. Portofoliul actual include ferestre, fațade, uși, porți, sticlă, feronerie, materiale de construcții și elemente pentru pereți și planșee. În intervenția sa, Anders a legat viitoarele cerințe de sustenabilitate de întreținere, reparație și demontare, precum și de pregătirea proceselor digitale. "Institutul trebuie să rămână uman și să nu devină o întreprindere de testare închisă și anonimă", a mai subliniat oficialul ift, explicând orientarea către servicii tehnice accesibile și transfer de cunoștințe. Programul congresului a asociat perspectiva asupra ferestrelor și fațadelor cu intervenția profesorului Klaus Sedlbauer, de la TU München, despre construcții pentru oameni și mediu, și cu analiza riscurilor de securitate a profesorului Peter R. Neumann, de la King's College London.
Activitate internațională și revenire prudentă a cererii
Datele prezentate de conducerea ift indică pentru 2026 o cifră de afaceri estimată la aproximativ 26,3 milioane de euro, față de 25,2 milioane de euro în 2025 și 26,4 milioane de euro în 2024. Institutul deservește clienți și companii membre din 47 de state, activitatea internațională generând aproximativ 36% din cifra de afaceri. Organizația are 530 de companii membre și gestionează 2.234 de contracte de supraveghere și certificare în 37 de țări. Reprezentarea în standardizare este asigurată de 25 de angajați, implicați în peste 90 de comitete și organisme naționale și internaționale, cu șase poziții de președinte. Componenta economică a congresului a inclus perspectiva asupra pieței din 2027, prin participarea lui Martin Langen, de la B+L Marktdaten, a lui Frank Lange, de la Verband Fenster + Fassade (VFF), și a lui Jochen Grönegräs, de la Bundesverband Flachglas (BF). Piața germană a ferestrelor ar urma să crească cu 2,2% în 2026, la 13,16 milioane de unități convenționale, și cu 1,5% în 2027, la 13,35 milioane. O unitate convențională corespunde unei ferestre de 1,3 × 1,3 metri. Pentru ușile exterioare sunt anticipate creșteri de 2,5% și, respectiv, 1,2%. Modernizarea rămâne segmentul dominant, cu 9,15 milioane de unități de fereastră estimate pentru 2026, comparativ cu 4,01 milioane în construcțiile noi. În Marea Britanie, de exemplu, institutul este reprezentat de Gailord Nepp, specialist cu 30 de ani de experiență în sectorul fațadelor.
Regulamentul produselor de construcții și calendarul noilor standarde
Una dintre informațiile relevante prezentate de Michael Breckl-Stock, directorul tehnic al ift Rosenheim, privește calendarul orientativ al transpunerii noului Regulament privind produsele de construcții în standardele pentru ferestre și uși. Graficul comunicat în octombrie 2026 plasează solicitarea de standardizare în decembrie 2026, elaborarea standardului de produs în decembrie 2029 și etapa actului de punere în aplicare, împreună cu publicarea referinței standardului armonizat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în primul trimestru din 2030. Încheierea perioadei de coexistență este prevăzută orientativ pentru primul trimestru din 2031. Calendarul are caracter estimativ, fără a reprezenta un termen legal definitiv pentru toate produsele. Relevanța sa constă în timpul necesar pregătirii informațiilor și procedurilor asociate declarației de performanță și conformitate și pașaportului digital al produsului. Gestionarea informației nu se va limita la documentele emise la introducerea pe piață, ci va trebui să permită urmărirea produsului și a intervențiilor pe parcursul utilizării. O altă temă a prezentării tehnice a fost Directiva EmpCo, referitoare la informarea consumatorilor și combaterea practicilor comerciale înșelătoare în comunicarea de mediu. Specialiștii ift au indicat atât evaluarea afirmațiilor formulate de producători, cât și verificarea programelor private de certificare și a menținerii condițiilor pentru acordarea etichetelor de sustenabilitate. O declarație de mediu, o certificare și o proprietate testată au funcții diferite, iar formularea ofertei trebuie să păstreze aceste distincții.
Digitalizarea și utilizarea sistematică a cunoștințelor tehnice
În prezentarea consacrată strategiei, cercetării și dezvoltării, profesorul Winfried Heusler a descris trecerea ift către o organizare în care cunoștințele rezultate din testări, proiecte și cooperări să poată fi utilizate sistematic. Au fost evidențiate trei niveluri complementare. Primul se referă la învățarea în cadrul proiectelor, prin rezolvarea problemelor concrete și verificarea tehnologiilor. Al doilea presupune transferul experienței între proiecte, cu proceduri standardizate și centre de competență care să reducă repetarea acelorași dificultăți. Al treilea privește cooperarea dintre companii, furnizori de materiale, organisme de evaluare și structuri asociative. Strategia informatică a institutului până în 2030 urmărește o platformă digitală sigură, integrată și compatibilă cu utilizarea inteligenței artificiale. Cele patru direcții sunt securitatea și reziliența, datele și integrarea, inteligența artificială și automatizarea, respectiv platformele și relația digitală cu clienții. iftNext este prevăzută ca platformă pentru procesele operaționale, alături de protejarea datelor și dezvoltarea serviciilor digitale pentru personal și beneficiari. Utilizarea soluțiilor cloud este avută în vedere acolo unde acestea sprijină integrarea, extinderea capacităților și automatizarea, în cadrul unei arhitecturi hibride care include controlat sistemele existente. Este vorba despre obiective de dezvoltare, nu despre anunțarea finalizării platformei. Datele despre configurații, încercări, materiale și intervenții trebuie să poată fi conectate fără pierderea trasabilității.
Siguranța clădirilor și adaptarea testărilor la riscurile reale
Riscurile climatice și cele asociate intervențiilor intenționate impun evaluarea ferestrelor, ușilor și fațadelor în raport cu scenarii concrete de utilizare. Documentația ift plasează reziliența între criteriile pentru proiectare și execuție și include protecția împotriva sabotajului, dezastrelor naturale și vandalismului. Michael Breckl-Stock a evidențiat faptul că determinarea claselor de rezistență ale produselor de protecție solară se bazează pe o abordare statică, în timp ce furtunile generează solicitări variabile. Institutul pregătește o directivă de încercare pentru sarcini dinamice aplicate componentelor și altor echipamente. Primele testări orientative în cadrul grupului de lucru au fost organizate în perioada 16-18 septembrie 2026. O altă direcție privește încercările la impactul grindinei, pentru care sunt în desfășurare testări-pilot legate de includerea produselor în registrul elvețian de profil. În domeniul rezistenței la vandalism, prezentarea ift menționează primele încercări efectuate în octombrie 2025 și prezentarea primei certificări la Fensterbau Frontale 2026. În acest cadru, intervenția lui Josef Moosreiner, de la poliția criminală bavareză, a abordat asocierea protecției mecanice cu sistemele electronice pentru infrastructura critică. Rezistența fizică întârzie pătrunderea, iar detectarea și transmiterea alarmei permit inițierea intervenției. O închidere supravegheată electronic nu dobândește, numai prin această echipare, o clasă superioară de rezistență mecanică. Robert Krippahl, de la ift, a abordat ca temă verificarea protecției fizice împotriva fenomenelor naturale și vandalismului. Pe lângă dovezile inițiale de încercare, sunt necesare controlul producției, verificarea materialelor și a componentelor aprovizionate, precum și supravegherea externă. Certificarea privește produsele definite în documentele de evaluare, ceea ce limitează extinderea concluziilor la configurații modificate. Protecția împotriva căderii prin ferestre cu deschidere limitată a constituit o altă temă distinctă, analizată tehnic și juridic. Documentația ift diferențiază limitarea cursei pentru confort de utilizarea unui dispozitiv cu funcție de siguranță. În evaluarea publicată de institut, clasa de siguranță în utilizare 3/3 asociază o deschidere de cel mult 89 mm cu încercarea la impact pendular în direcția deschiderii, de la o înălțime de cădere de 450 mm. Aceste repere aparțin configurației și procedurii descrise, fără a reprezenta o prescripție universală pentru orice fereastră. Contează ansamblul format din cercevea, limitator, puncte de fixare și suport, nu numai rezistența accesoriului separat. Directiva ift FE-18/1 stabilește niveluri de cerințe și dovezi pentru ferestrele cu deschidere limitată, în raport cu funcția de protecție urmărită.
Circularitatea, durata de utilizare și evaluarea impactului de mediu
Documentele pentru 2026 includ două proiecte referitoare la durata de utilizare, unul pentru vitrajul termoizolant și celălalt pentru ferestre și uși. Determinarea duratei reale a vitrajului și a duratei medii de utilizare a tâmplăriei poate contribui la fundamentarea evaluărilor de mediu, fără ca simpla existență a proiectelor să permită anunțarea unor valori finale. În paralel, ift a evidențiat declarațiile de mediu de tip model dezvoltate în cooperare cu organizațiile sectoriale. Pentru patronatul german BF, acestea acoperă sticla securizată, inclusiv cea supusă testului de stabilitate termică heat-soak, sticla întărită termic, sticla laminată de siguranță și vitrajele termoizolante duble și triple. Pentru VFF sunt vizate ferestrele, elementele culisante cu ridicare, fațadele cortină și ușile exterioare. Existența unor modele facilitează documentarea, dar aplicarea la un anumit produs trebuie să respecte domeniul și ipotezele acestora. Norbert Sack a abordat la congres construcțiile circulare cu ferestre și uși dintr-o perspectivă care depășește reciclarea materiilor prime. Proiectul coordonat de acesta, înregistrat în programul federal Zukunft Bau, are ca obiect evaluarea circularității unor elemente constructive complexe și utilizează cadrul criteriilor 9R. Pentru un produs alcătuit din profiluri, armături, sticlă, garnituri și feronerie, recuperarea materialelor reprezintă doar una dintre opțiuni. Menținerea funcției prin întreținere, înlocuirea unei componente și reutilizarea trebuie analizate înaintea reducerii produsului la materii prime. Studiul ift din martie 2026, realizat pentru VFF de Norbert Sack, Christoph Seehauser și Florian Brechleiter, aduce un instrument separat pentru decizia de modernizare. Metoda compară energia și emisiile asociate fabricării și montajului ferestrelor noi cu economiile de încălzire rezultate din înlocuirea celor vechi. Calculul trece de la necesarul de căldură la energia primară și emisiile de gaze cu efect de seră, în funcție de sursa de energie utilizată în clădire. Prin urmare, amortizarea energetică și cea a emisiilor sunt indicatori diferiți. O economie identică de căldură poate produce rezultate de mediu diferite într-o clădire încălzită cu combustibili fosili și într-una deservită de o pompă de căldură. Concluzia favorabilă înlocuirii ferestrelor depășite energetic trebuie interpretată în limitele tipologiilor și scenariilor studiate, fără atribuirea unui termen unic de amortizare tuturor proiectelor.
Renovarea, montajul și acustica în centrul aplicațiilor practice
Programul congresului a inclus intervențiile profesorului Andreas Putz, de la Universitatea Tehnică din München, și ale lui Detlef Timm, de la Hans Timm Fensterbau, dedicate cerințelor de conservare și modernizării energetice a ferestrelor duble tradiționale. Portofoliul de cercetare ift pentru 2026 cuprinde evaluarea unor metode inovatoare de montaj în renovarea energetică, precum și proiectul "1A-dicht!?", referitor la etanșarea pe o singură parte a racordurilor ferestrelor. Documentele nu anunță validarea generală a acestei soluții, ci investigarea ei, distincție importantă pentru evitarea utilizării premature a unor procedee insuficient documentate. Institutul a încheiat cercetări privind izolarea fonică a clădirilor modulare din lemn, pentru elaborarea unor date de proiectare destinate unui catalog de componente integrabil în DIN 4109. În etapa de cercetare se află și izolarea fonică a ușilor vitrate către exterior cu praguri la nivelul pardoselii, precum și ameliorarea temporară a izolării ferestrelor prin elemente de închidere suplimentare utilizate noaptea. Pentru proiectanți și executanți, performanța măsurată a unei ferestre nu poate fi transferată automat întregii zone de racord cu peretele. Aportul lui Bernd Saß privind acustica ferestrelor completează această discuție prin legătura dintre indicatorul de laborator și comportarea după instalare. Deplasarea ferestrei în planul termoizolației exterioare este identificată drept o situație care poate necesita o proiectare acustică separată. Schimbarea poziției de montaj modifică detaliile racordului, iar izolarea fonică a rostului trebuie evaluată în relație cu cea a ferestrei. Un raport de încercare pentru fereastră descrie un eșantion și condiții definite, în timp ce recepția privește ansamblul executat. Detlef Timm a legat modernizarea ferestrelor duble tradiționale de ghidul VFF HO.09, ediția aprilie 2026, consacrat recondiționării ferestrelor istorice din lemn cu respectarea cerințelor de patrimoniu și de fizică a construcțiilor. Documentația producătorului ilustrează această posibilitate prin sistemul TIMM W 38/90, care păstrează la exterior caracteristicile unei ferestre istorice și permite echiparea cu protecție solară între cele două rânduri de cercevele. Pentru configurațiile proprii, se indică coeficienți de transfer termic de până la 0,63 W/(mpK), izolare fonică de până la 48 dB și rezistență la efracție până la clasa RC 4. Acestea sunt valori declarate pentru un sistem nou și pentru variantele sale, nu rezultate garantate prin simpla reparare a oricărei ferestre vechi. Alegerea între conservare, recondiționare și înlocuire rămâne dependentă de starea elementului și de soluția admisă pentru clădire.
Sticla, compatibilitatea materialelor și protecția împotriva supraîncălzirii
Blocul dedicat sticlei a inclus utilizarea practică a foilor subțiri, detaliată de Michael Elstner, de la ift Rosenheim, și relația dintre Eurocodul 10 și dimensionarea conform DIN 18008, temă abordată de profesoara Ruth Kasper, de la TH Köln. Documentele conferinței de presă aduc și informații despre compatibilitatea materialelor de etanșare. Directiva DI-01/2, ediția august 2026, privește testarea materialelor aflate în contact cu sistemul de etanșare perimetrală al vitrajului termoizolant. DI-02/2, ediția octombrie 2026, se referă la contactul cu marginea sticlei laminate și a sticlei laminate de siguranță. O altă noutate este informația tehnică KSB-02/1, publicată în octombrie 2026, despre protecția clădirilor împotriva căldurii în contextul schimbărilor climatice. În agenda pentru 2027, ift include explicit protecția solară și răcirea naturală nocturnă, alături de protecția împotriva inundațiilor, grindinei și furtunilor. Documentația tehnică dedicată sticlei subțiri descrie utilizarea unei foi intermediare foarte subțiri în vitraje triple, pentru reducerea masei. Presiunile din cele două cavități adiacente influențează deformarea acesteia, iar manipularea și asamblarea cer procedee adaptate flexibilității materialului. În prezentarea tehnologică publicată de organizatorii glasstec, Glaston explică dezvoltarea unei metode de producție pentru pachete cu foaie intermediară de 0,5 mm, deoarece procedeele convenționale nu erau potrivite acestei configurații. Pentru producătorul de ferestre, masa mai mică poate facilita modernizarea prin schimbarea vitrajului, dar numai după verificarea compatibilității cu rama și cu alcătuirea existentă. Complementar, cercetările publicate de TU Dresden evidențiază flexibilitatea ridicată a sticlei cu grosimi de 0,1-2 mm și necesitatea rigidizării pentru limitarea deformațiilor în anumite aplicații de fațadă. Analiza profesoarei Ruth Kasper privind Eurocodul 10 și DIN 18008 a plasat dimensionarea în centrul selecției tehnice. Pentru un proiect concret trebuie identificată baza de calcul aplicabilă, fără presupunerea că prezentarea unei viitoare reguli europene elimină automat cerințele naționale existente.
Documentația ift privind construcțiile reziliente la schimbările climatice recomandă asocierea izolării termice cu umbrirea și ventilarea nocturnă. Institutul atrage atenția că o inundație poate deteriora tâmplăria chiar dacă apa nu pătrunde în încăpere, deoarece umezeala și impuritățile rămase în cavități pot genera mirosuri, mucegai și emisii către interior. Directiva FE-07/3 privește închiderile rezistente la inundații, inclusiv ferestre, uși, porți și rulouri. Pentru proiectare, aceste observații cer diferențierea etanșeității la ploaie de comportarea la inundare și de posibilitatea remedierii după eveniment.
De la demonstrații de laborator la cerințe pentru proiectare
Programul RFT 2026 a inclus posibilitatea vizitării centrului tehnologic, a laboratorului de acustică și fațade de la Oberfeld și a laboratorului central din Rosenheim, completând comunicările cu accesul la activitatea de testare. La BAU, în München, ift pregătește expoziția specială "Protect Buildings", consacrată protecției clădirilor și infrastructurii împotriva fenomenelor meteorologice extreme și atacurilor fizice. Pentru producători, avantajul tehnic trebuie susținut prin date utilizabile de proiectanți, documentație relevantă pentru montaj și informații actualizate pe durata exploatării.
