În activitatea companiei Tehnolemn, segmentul ușilor a rămas constant și chiar a crescut ușor în raport cu nivelul atins în 2025, având, în prezent, o contribuție de aproximativ 40% la vânzările totale. Diferența este reprezentată de realizarea de ferestre din lemn stratificat, obloane și scări, precum și de produse destinate amenajărilor interioare. Pe segmentul ușilor, sunt realizate uși de interior și de exterior, precum și modele de tip filomuro.
Într-un context marcat de prudență investițională și presiuni tot mai mari asupra producătorilor, Tehnolemn consemnează o evoluție ușor pozitivă a comenzilor pentru uși din lemn în 2026.
Interviu cu Eugen Mitrea, directorul general al Tehnolemn.
- Cum se resimte prudența din segmentul rezidențial pe segmentul ușilor?
- Segmentul producătorilor de uși și ferestre personalizate din lemn stratificat este o nișă, iar beneficiarii noștri sunt, în general, persoane care dezvoltă proiecte rezidențiale individuale și dispun de resurse financiare suficiente. În perioade de criză, acești clienți devin însă mai atenți și preferă să-și amâne investițiile. Dacă, în mod normal, primăvara comenzile de ferestre erau foarte numeroase, iar spre finalul anului acestea scădeau, în timp ce creșteau comenzile de uși de exterior, în 2026 lucrurile nu au mai stat deloc așa.
- Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat în activitatea din acest an?
- Trasabilitatea materiei prime, certificările forestiere, amprenta de carbon, durabilitatea produselor și viitorul pașaport digital al produselor sunt câteva dintre provocările importante cărora a trebuit să le facem față în 2026.
Problema este că, într-un context economic dificil, în loc să ne concentrăm pe direcțiile importante și de viitor, suntem nevoiți să ne ocupăm prioritar de identificarea comenzilor cu mult mai multă atenție și de menținerea activității la cote optime. În același timp, presiunea administrativă și cea economică sunt foarte mari. În paralel, trebuie să căutăm comenzi cu mult mai multă atenție și să identificăm personal calificat, bine pregatit, pe care nu îl gasim, ceea ce este tot mai dificil, iar acest aspect reprezintă un stres major pentru companiile din branșă.
- Având în vedere toate aceste provocări, care sunt cele mai mari riscuri la care sunt expuse companiile din domeniu?
- Dacă luăm în considerare și alte obligații administrative greu de gestionat, pe lângă cele menționate anterior, riscul este ca tot mai mulți producători locali să nu-și mai poată susține activitatea în forma actuală. De asemenea, este foarte posibil ca tot mai mulți cumpărători să se orienteze către produse cu o calitate îndoielnică și prețuri mai mici.
