KADRA a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de aproape 14 milioane de euro, iar primele luni din 2026 au confirmat continuarea tendinței de creștere, susținută de proiectele pentru clădiri comerciale și infrastructuri publice sau private cu trafic intens, precum și de dezvoltarea serviciilor de mentenanță. Potrivit opiniei Andreei Strugaru, cofondator KADRA și Group Head Marketing în cadrul EMI Group, cererea pentru uși automate este generată în principal de proiectele comerciale, medicale, de birouri și aeroportuare, în timp ce segmentul industrial și logistic pune un accent tot mai mare pe continuitatea fluxurilor și viteza de operare. În paralel, criteriile de selecție se deplasează de la prețul inițial către fiabilitate, siguranță, disponibilitatea pieselor și costul total de exploatare. Digitalizarea constituie una dintre direcțiile importante de dezvoltare, atât prin trasabilitatea intervențiilor și diagnoza de la distanță, cât și prin integrarea echipamentelor cu sistemele de control al accesului, securitate și BMS. În următoarea etapă, obiectivul este trecerea graduală de la mentenanța reactivă la cea preventivă și, acolo unde tehnologia permite, predictivă.
- Ce cifră de afaceri a realizat compania în 2025 pe segmentul analizat și cum a evoluat aceasta față de anul anterior? Ce rezultate estimați pentru primele nouă luni din 2026 și ce nivel al vânzărilor anticipați pentru întregul exercițiu financiar?
- În 2025, KADRA a ajuns la aproape 14 milioane de euro cifră de afaceri la nivelul întregii companii, continuând evoluția pozitivă din anul anterior. În cadrul acestei valori, segmentul relevant pentru analiza de față – uși automate, automatizări și soluții de control al accesului au avut o creștere congruentă cu creșterea cifrei de afaceri totale față de 2024. Primele luni din 2026 au continuat tendința de creștere, susținută în special de proiectele pentru clădiri comerciale și infrastructuri publice sau private cu trafic intens, dar și de dezvoltarea serviciilor de mentenanță. Dincolo de volumul vânzărilor, urmărim o creștere sănătoasă, bazată pe proiecte în care putem acoperi întregul ciclu al soluției: consultanță, proiectare, producție sau configurare, instalare, punere în funcțiune și mentenanță.
- Cum sunt structurate livrările pe principalele categorii de produse – uși de garaj, porți și uși industriale, uși automate, automatizări și sisteme de control al accesului? Care sunt soluțiile cel mai frecvent solicitate și ce produse sau tehnologii noi ați introdus recent în portofoliu?
- În categoria menționată focusul nostru este reprezentat de ușile automate, astfel că structura relevantă a livrărilor noastre cuprinde uși automate pietonale, uși medicale, uși industriale și rapide, soluții de control al accesului pietonal și auto, precum și sisteme de management al parcărilor. Automatizările pentru porți batante și culisante, barierele și soluțiile conexe sunt dezvoltate prin CAME România, divizia de automatizări a KADRA. În zona ușilor automate pietonale, cele mai frecvente solicitări vizează ușile culisante și batante, urmate de configurațiile speciale: break-out pentru evacuare și deschiderea unui pasaj larg, ușile rotative, curbe, armonice, cu flux dirijat sau securizate. Alegerea nu pornește de la tipul de ușă în sine, ci de la fluxul de persoane, spațiul disponibil, cerințele de evacuare, accesibilitate, eficiență energetică și integrarea în arhitectura clădirii. În zona automatizărilor pentru porți, echipamentele CAME compatibile cu CAME Connect permit controlul și diagnoza de la distanță, monitorizarea stării sistemului și accesul la rapoarte de performanță.
- Cum a evoluat cererea provenită din sectoarele rezidențial, industrial, logistic și comercial și ce categorii de proiecte generează în prezent cele mai multe solicitări? Ce schimbări ați observat în criteriile de selecție ale beneficiarilor?
- Pentru KADRA, cererea pentru uși automate este susținută în primul rând de proiectele comerciale, medicale, de birouri, aeroportuare și de alte clădiri sau infrastructuri cu trafic intens. Investițiile în spitale au o dinamică importantă, atât în proiectele noi, cât și în modernizarea unităților existente, unde accesul trebuie corelat cu igiena, separarea fluxurilor și continuitatea activității. În retail și clădiri de birouri, solicitările vin atât din dezvoltări și extinderi, cât și din înlocuirea sau modernizarea echipamentelor existente. În industrial și logistică, accentul cade pe continuitatea fluxurilor de marfă și persoane, pe viteza de operare și pe reducerea pierderilor generate de opriri. Segmentul rezidențial este relevant în special pentru controlul accesului auto, bariere și automatizări de porți, gestionate prin CAME România. Beneficiarii analizează tot mai rar doar prețul inițial. Criteriile care câștigă greutate sunt fiabilitatea în trafic intens, siguranța utilizatorilor, conformitatea, timpul de intervenție, disponibilitatea pieselor, integrarea cu sistemele existente și costul total de exploatare. Pentru o ușă automată, valoarea reală se vede în anii de funcționare, nu doar în ziua recepției.
- Ce investiții ați realizat sau aveți programate pentru perioada 2026–2027 în capacități de producție, echipamente, automatizare, digitalizare, distribuție, instalare și servicii de mentenanță?
- În perioada 2026-2027, prioritățile noastre de investiții sunt legate de capacitatea de implementare și de calitatea serviciilor pe întregul ciclu de viață al echipamentelor. Continuăm dezvoltarea echipelor tehnice și de service, pregătirea specialiștilor și consolidarea capacității de intervenție la nivel național. În paralel, urmărim optimizarea stocurilor de piese și a instrumentelor de lucru, pentru a reduce timpii de răspuns și perioadele de nefuncționare. O altă direcție este digitalizarea: trasabilitatea solicitărilor și intervențiilor, accesul echipelor la istoricul tehnic al echipamentelor, raportarea standardizată și extinderea diagnozei de la distanță acolo unde tehnologia instalată o permite. În proiectare, dezvoltăm utilizarea resurselor BIM, în special pentru gama de uși medicale TORMED, astfel încât deciziile legate de acces să fie corect integrate încă din fazele inițiale ale proiectului.
- Care sunt principalele dificultăți întâmpinate în activitatea curentă și ce măsuri aplicați pentru gestionarea lor? Cum influențează activitatea evoluția costurilor, disponibilitatea personalului specializat, termenele de livrare și presiunea concurențială?
- Principalele provocări rămân predictibilitatea costurilor și a termenelor de aprovizionare, disponibilitatea personalului tehnic specializat și coordonarea soluțiilor de acces cu toate celelalte specialități dintr-un proiect. În cazul ușilor automate, o decizie luată târziu sau o necorelare între arhitectură, instalații electrice, securitate și evacuare poate avea un impact mai mare asupra termenului decât livrarea echipamentului propriu-zis. Gestionăm aceste riscuri prin planificare tehnică timpurie, diversificarea parteneriatelor, pregătirea continuă a echipelor și o mai bună organizare a pieselor și resurselor de intervenție. Apartenența la EMI Group ne oferă și acces la experiență europeană în instalare, service și mentenanță multi-brand. Presiunea concurențială este ridicată mai ales în proiectele în care criteriul dominant rămâne cel mai mic preț de achiziție. Încercăm să mutăm discuția către costul total de exploatare, siguranță și continuitate. O soluție aparent mai ieftină poate deveni costisitoare dacă nu este corect dimensionată, dacă piesele sunt greu disponibile sau dacă mentenanța începe abia după prima defecțiune.
- Cum estimați evoluția cererii pe termen mediu, având în vedere dezvoltarea proiectelor industriale și logistice, modernizarea clădirilor existente și extinderea automatizării? În ce măsură cresc solicitările pentru monitorizare și comandă de la distanță, senzori inteligenți și integrarea echipamentelor în sistemele de management al clădirilor?
- Pe termen mediu, estimăm o evoluție favorabilă, alimentată atât de proiectele noi, cât și de nevoia de modernizare a clădirilor existente. O parte importantă a cererii va veni din înlocuirea automatizărilor depășite, aducerea echipamentelor la cerințele actuale de siguranță și integrarea lor într-o administrare mai eficientă a clădirii. Solicitările pentru monitorizare și comandă de la distanță sunt în creștere, dar nivelul de maturitate diferă de la un tip de proiect la altul. Ele sunt deja foarte relevante în parcări, bariere și automatizări de porți, unde starea echipamentului, autorizarea accesului și intervenția rapidă pot fi gestionate centralizat. În cazul ușilor automate pietonale, beneficiarii solicită tot mai des integrarea cu sistemele de control acces, de securitate și cu BMS, precum și date utile pentru mentenanță. Pentru noi, conectivitatea are valoare dacă reduce timpul de nefuncționare și ajută la prevenirea defecțiunilor. Următorul pas este trecerea graduală de la intervenția reactivă la mentenanța preventivă și, acolo unde datele și echipamentele permit, la mentenanța predictivă.
- Cum evoluează cererea pentru sisteme integrate de control al accesului și securitate? Menționați soluțiile cu cea mai mare dinamică în domenii precum identificarea electronică sau biometrică, supravegherea video, managementul parcărilor, alarmarea și controlul centralizat al accesului.
- Cererea se deplasează de la echipamente independente către sisteme care comunică între ele. În controlul accesului pietonal, cele mai dinamice soluții sunt cititoarele de carduri, identificarea prin cod QR și ticketingul, integrate cu turnicheți sau porți de acces. Identificarea biometrică este solicitată mai ales în zone cu cerințe ridicate de securitate, unde trebuie justificată atât operațional, cât și din perspectiva protecției datelor. În controlul accesului auto, camerele LPR, barierele automate și platformele de administrare a parcărilor au o evoluție puternică. Ele permit acces fără tichet, gestionarea abonamentelor, plăți electronice, monitorizarea gradului de ocupare și operarea cu intervenție umană redusă. Sistemele de parcare pot fi integrate, în funcție de proiect, cu soluții de control acces, management al clădirii, monitorizare video și platforme de plată. Rolul KADRA este în primul rând acela de integrator al accesului. De aceea, ușa, turnichetul, bariera sau poarta nu sunt tratate ca produse izolate, ci ca puncte de trecere care trebuie coordonate cu infrastructura de securitate și cu scenariile de funcționare și evacuare ale clădirii.
- Ce măsuri ați implementat în procesul de transformare digitală și ce etape aveți programate în continuare? În ce măsură digitalizarea și conectarea echipamentelor modifică serviciile de instalare, diagnoză, mentenanță preventivă sau predictivă și relația cu beneficiarii?
- Transformarea digitală are două componente. Prima privește procesele interne și relația cu beneficiarii: digitalizarea solicitărilor de service, urmărirea intervențiilor, standardizarea rapoartelor și construirea unui istoric tehnic mai ușor de utilizat pentru fiecare echipament. A doua privește echipamentele conectate, care pot transmite informații despre stare și funcționare și pot permite diagnoza sau ajustarea de la distanță, în limitele tehnice și de securitate ale fiecărui sistem. În instalare, digitalizarea ajută la documentarea și configurarea mai riguroasă a soluției. În service, permite trierea mai rapidă a solicitărilor, pregătirea intervenției înainte ca tehnicianul să ajungă în locație și, în anumite cazuri, remedierea de la distanță. Pentru beneficiar, rezultatul este mai multă transparență asupra stării echipamentelor, costuri mai previzibile și timpi mai mici de nefuncționare. În etapa următoare, obiectivul este să conectăm mai bine datele din proiectare, instalare și mentenanță, să extindem monitorizarea acolo unde este relevantă și să folosim istoricul de funcționare pentru recomandări preventive mai precise.
