Intrarea în vigoare, la 25 august 2026, a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) schimbă substanțial cadrul în care vor funcționa companiile din industria de tâmplărie termoizolantă, fațade și vitraje izolante. Pentru industria de profil, noutatea majoră nu este doar reorganizarea procedurilor administrative, ci introducerea explicită, în sistemul calității în construcții, a certificării calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări și ”sisteme pentru construcții”. În paralel, Codul reglementează distinct documentația tehnică și responsabilitățile aferente acestor sisteme, ceea ce mută accentul de la conformitatea produsului individual către capacitatea firmei de a proiecta, fabrica și monta corect ansamblul. Efectul practic va depinde însă de legislația secundară. Criteriile, categoriile de lucrări și nivelurile de competență urmează să fie definite prin regulament, iar pentru producătorii și montatorii de ferestre și fațade aceasta va fi etapa care va decide dacă noul mecanism devine un instrument real de profesionalizare sau doar o obligație administrativă suplimentară. Pentru PPTT, miza este cu atât mai importantă cu cât certificarea firmelor și recunoașterea tâmplăriei, vitrajelor și fațadelor ca sisteme reprezintă teme susținute de patronat de mai mulți ani. În același timp, noul cadru apare într-un moment în care cerințele europene privind performanța energetică a clădirilor și produsele pentru construcții cresc presiunea asupra întregului lanț de proiectare, fabricație și montaj.
Certificarea trebuie să diferențieze competența reală a executanților
CATUC introduce certificarea operatorilor economici ca element distinct al sistemului calității în construcții. Mecanismul urmărește verificarea și recunoașterea capacității unei firme de a executa activități specifice și va funcționa pe baza unor criterii tehnice, administrative și economico-financiare, diferențiate pe specialități. Potrivit Codului, procesul va fi organizat prin Asociația Română de Certificare a Operatorilor din Construcții (ARCOC), structură de drept privat, de interes public și fără scop patrimonial, în care pot fi reprezentate organizații patronale, profesionale și instituții de învățământ superior. Companiile certificate vor fi înscrise într-un registru digital public, ceea ce va permite verificarea unitară, la nivel național, a competenței declarate de operatorii economici. Pentru industria de tâmplărie termoizolantă, fațade și vitraje, problema esențială este modul în care viitorul regulament va delimita domeniile de certificare. O firmă care produce și montează tâmplărie PVC nu poate fi evaluată după aceleași criterii ca un executant de pereți cortină sau un producător de vitraje izolante, iar complexitatea lucrărilor, dotarea tehnică, calificarea personalului, controlul producției și experiența demonstrată trebuie tratate diferențiat. În același timp, noul sistem trebuie să evite suprapunerea inutilă cu certificările aplicabile produselor și cu mecanismele de calificare a personalului.
Conformitatea produsului nu certifică și competența executantului
Declarația de performanță, marcajul CE și documentația tehnică confirmă conformitatea produsului, dar nu demonstrează automat competența operatorului care îl integrează într-un sistem și îl montează în clădire. Această separare este fundamentală pentru un sector în care produsul finit rezultă din combinarea mai multor componente și dintr-o succesiune de operațiuni care pot modifica semnificativ performanța inițial declarată. Valentin Petrescu, președintele PPTT, consideră că introducerea certificării în CATUC confirmă un demers susținut de patronat de peste două decenii: ”Certificarea companiilor din domeniul tâmplăriei termoizolante este un obiectiv pe care îl susținem de peste două decenii și pentru care PPTT a dezvoltat deja propriile mecanisme de evaluare. Introducerea în CATUC a certificării operatorilor economici și, foarte important, menționarea expresă a celor care execută sisteme pentru construcții reprezintă un progres major. Pentru industria noastră, calitatea nu poate fi verificată numai prin existența unor produse conforme. Este necesar să știm dacă firma dispune de personal calificat, dotări, proceduri de fabricație și montaj, control al calității și experiența necesară pentru lucrarea pe care o contractează. În etapa următoare, trebuie să ne asigurăm că regulamentul va reflecta particularitățile fiecărei specialități și nu va transforma certificarea într-o simplă formalitate administrativă”. Experiența acumulată de PPTT prin sistemul voluntar de certificare și prin programele de pregătire profesională poate constitui un reper pentru definirea viitoarelor criterii sectoriale. Patronatul a susținut în mod constant necesitatea unei evaluări care să nu se limiteze la existența documentelor de conformitate, ci să includă capacitatea tehnică, resursa umană, dotarea, controlul proceselor și calitatea lucrărilor executate. Într-o piață în care accesul este încă influențat puternic de preț și de conformitatea formală a produsului, posibilitatea de a verifica și capacitatea executantului poate introduce un criteriu suplimentar de selecție tehnică. Efectul asupra concurenței poate fi important. Beneficiarii și antreprenorii generali compară frecvent oferte provenite de la companii cu niveluri foarte diferite de organizare, dotare și experiență, iar aceste diferențe devin vizibile abia în execuție sau exploatare. Un sistem funcțional ar putea permite verificarea prealabilă a capacității firmei de a prelua un anumit tip de lucrare și ar reduce avantajul ofertelor construite exclusiv în jurul celui mai mic preț. Condiția este ca evaluarea să rămână tehnică, proporțională și verificabilă.
Din iunie 2027, certificarea devine obligatorie în achizițiile publice
Codul introduce și o bornă concretă pentru piața publică. De la 1 iunie 2027, în procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică pentru executarea lucrărilor de construcții, autoritățile contractante vor trebui să solicite certificatul ca dovadă a capacității tehnice și profesionale. Pentru firmele de tâmplărie și fațade, impactul va depinde de modul în care regulamentul va încadra lucrările specializate. Va trebui stabilit dacă certificarea este distinctă pentru tâmplărie PVC, aluminiu și lemn, vitraje izolante, pereți cortină și alte sisteme de fațadă, precum și modul în care sunt evaluate experiența, personalul calificat, dotările, controlul calității și lucrările de referință. Pentru companiile active în proiecte publice, intervalul până la aplicarea obligației trebuie folosit pentru pregătirea documentației și formalizarea procedurilor interne. Pe piața privată, efectele vor apărea probabil gradual. Registrul public al operatorilor certificați poate deveni un instrument suplimentar de selecție pentru dezvoltatori și beneficiari și poate conduce la includerea certificatului în caiete de sarcini și proceduri de precalificare. Pentru firmele care lucrează constant la standarde ridicate, aceasta ar crea posibilitatea unei diferențieri mai clare pe criterii tehnice. În același timp, regulamentul trebuie să evite o creștere artificială a birocrației, fără efect măsurabil asupra calității. Participarea organizațiilor reprezentative ale industriei la elaborarea criteriilor rămâne, din acest motiv, esențială.
Montajul și performanța sistemului instalat sunt decisive
O altă modificare relevantă pentru industria de profil este consacrarea noțiunii de ”sistem pentru construcții”. CATUC tratează aceste sisteme ca ansambluri alcătuite din materiale și produse specifice și impune furnizarea, la livrarea în șantier, a unor instrucțiuni tehnice complete privind manipularea, recepția, depozitarea, ordinea montajului, lucrările adiacente, exploatarea elementelor mobile, întreținerea și protejarea până la recepție. Pentru tâmplărie și fațade, această abordare corespunde mai bine realității tehnice decât evaluarea izolată a componentelor. Performanța unei ferestre rezultă din compatibilitatea profilului, armăturii, vitrajului, feroneriei, garniturilor, elementelor de fixare și soluției de etanșare și poate fi diminuată substanțial dacă dimensionarea, fabricația sau montajul sunt necorespunzătoare. În cazul pereților cortină, relația dintre componente este și mai complexă, întrucât rezultatul depinde de noduri, ancoraje, vitraje, elemente opace, rosturi, continuitatea termoizolației și racordarea sistemului la structura clădirii. În această logică, montajul capătă o poziție mult mai importantă în evaluarea calității. Diferența dintre performanța declarată a tâmplăriei și cea obținută după punerea în operă poate proveni din infiltrații de aer, întreruperi ale termoizolației, tratarea necorespunzătoare a rosturilor sau poziționarea defectuoasă în structura de anvelopare. O fereastră cu valori foarte bune ale transmitanței termice poate pierde o parte importantă din avantaj dacă racordul cu peretele este executat incorect. În cazul fațadelor, neconformitățile la nivelul prinderilor, etanșărilor sau nodurilor dintre zonele vitrate și cele opace pot afecta simultan performanța energetică, comportarea la apă și aer, siguranța și durabilitatea. Din această perspectivă, noul Cod apropie mai mult responsabilitatea executantului de performanța sistemului efectiv instalat.
Documentația și procedurile de lucru intră în evaluarea competenței
Documentația tehnică devine, în consecință, o componentă mai importantă a lucrării. Trebuie clarificate condițiile de recepție în șantier, depozitare, manipulare, succesiunea montajului, lucrările adiacente, protecția sistemului și întreținerea ulterioară. Pentru anumite tehnologii sau lucrări realizate de subantreprenori specializați, Codul prevede și specificații privind tehnologia de execuție, echipamentele necesare, pregătirea echipelor și ordinea operațiunilor. Aceste cerințe pot delimita mai clar responsabilitățile proiectantului, furnizorului, antreprenorului și montatorului. Lőrincz Barnabás, director executiv al PPTT, subliniază necesitatea unei separări clare între certificarea produsului și certificarea competenței executantului: ”Pentru firmele din domeniul nostru este foarte important să nu confundăm certificarea produsului cu certificarea competenței celui care realizează sistemul. Putem avea profile, vitraje, feronerie și alte componente cu documentația corectă, însă performanța finală se obține numai dacă proiectarea, fabricația și montajul sunt executate corespunzător. CATUC oferă acum baza legală pentru a privi aceste activități împreună. Următorul pas trebuie să fie definirea foarte clară a categoriilor de certificare, a competențelor personalului, a dotărilor și procedurilor necesare. Criteriile pentru o firmă de tâmplărie PVC nu pot fi identice cu cele aplicate unui executant de pereți cortină sau unui producător de vitraje izolante. Avem nevoie de reguli proporționale, tehnic corecte și suficient de clare încât certificatul să reprezinte efectiv o garanție de competență”. Pentru companiile din sector, pregătirea pentru noul mecanism nu trebuie amânată până la publicarea regulamentului. Organizarea documentației tehnice, calificarea personalului, controlul producției și execuției, trasabilitatea, evidența lucrărilor și procedurile de montaj sunt elemente care pot avea o pondere importantă în viitoarea evaluare. Pentru companiile integrate, certificarea poate evidenția controlul asupra întregului proces, iar pentru firmele care externalizează activități trebuie clarificat modul în care sunt evaluate responsabilitățile subcontractorilor.
CATUC și EPBD converg asupra performanței sistemului instalat
Această evoluție se intersectează direct cu schimbările generate de Directiva privind performanța energetică a clădirilor. EPBD crește presiunea asupra performanței structurii de anvelopare, iar pentru ferestre, vitraje și fațade devin importante nu numai valorile declarate ale componentelor, ci și integrarea acestora în clădire. Reducerea consumului energetic presupune controlul transferului termic, al infiltrațiilor, punților termice și aporturilor solare, iar toate aceste elemente depind într-o măsură semnificativă de proiectare și montaj. CATUC nu înlocuiește cerințele energetice, dar poate furniza mecanismul prin care competența executantului și calitatea lucrării devin mai ușor de verificat. Din acest motiv, cele două cadre normative trebuie privite complementar: unul ridică nivelul de performanță urmărit la nivelul clădirii, celălalt consolidează responsabilitățile și instrumentele de control din procesul de realizare. Pentru producătorii de vitraje izolante, această schimbare accentuează nevoia de trasabilitate și de corelare a caracteristicilor produsului cu utilizarea finală. Pentru firmele de fațade, crește importanța detaliilor de proiectare, a nodurilor și a continuității soluției constructive. Pentru producătorii de tâmplărie, performanța ansamblului montat devine tot mai greu de separat de condițiile de instalare. În toate cazurile, simpla prezentare a unei valori de laborator nu va fi suficientă pentru a explica performanța clădirii în exploatare. Această schimbare poate favoriza companiile care investesc în proiectare, testare, instruirea echipelor și controlul execuției și poate reduce spațiul de competiție bazat exclusiv pe prețul produsului. Noul cadru poate modifica și relația dintre firmele specializate și antreprenorii generali. Dacă certificarea va fi solicitată pe specialități și niveluri de complexitate, precalificarea subcontractorilor va trebui să includă și capacitatea certificată de a executa sistemul contractat. O parte din controlul calității se poate muta astfel din etapa de recepție în cea de selecție, cu potențial de reducere a neconformităților și remedierilor ulterioare.
Regulamentul va decide efectul real al noii legislații
Din perspectiva industriei locale de tâmplărie termoizolantă, adoptarea CATUC marchează trecerea de la o discuție predominant voluntară despre certificarea firmelor la existența unui mecanism inclus explicit în sistemul național al calității în construcții. Faptul că legea tratează separat operatorii care execută ”sisteme pentru construcții” este relevant pentru un sector în care produsul livrat beneficiarului rezultă dintr-un proces complex de proiectare, selecție și compatibilizare a componentelor, fabricație și montaj. Noul cadru nu rezolvă însă automat problema calității. Rezultatul va depinde de criteriile prin care va fi măsurată competența, de delimitarea corectă a specialităților, de verificarea menținerii capacității tehnice după certificare și de evitarea suprapunerilor cu mecanismele existente pentru produse și personal. Pentru reprezentanții PPTT, etapa decisivă începe, în consecință, după adoptarea Codului, odată cu elaborarea legislației secundare. Dacă viitorul regulament va utiliza criterii verificabile, diferențiate și proporționale, CATUC poate contribui la reducerea avantajului operatorilor care concurează exclusiv prin cel mai mic preț și la o diferențiere mai clară a companiilor capabile să asigure performanța sistemului instalat. În caz contrar, certificarea riscă să adauge o nouă procedură administrativă fără un efect măsurabil asupra calității execuției. Pentru sector, miza reală nu este existența certificatului în sine, ci capacitatea acestuia de a transforma competența tehnică într-un criteriu verificabil de acces la lucrări și de selecție a executanților.
