Concurența importurilor, creșterea costurilor de producție și dificultățile de finanțare se suprapun, în industria românească a tâmplăriei termoizolante și a vitrajelor, peste schimbări importante ale cadrului de reglementare și ale cerințelor de performanță a clădirilor. Aceste evoluții au constituit principalele repere ale conferinței "Specialiștii ferestrelor, fațadelor și sticlei", ediția a IX-a, organizată de Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), la 15 octombrie 2026, în Cluj-Napoca. Potrivit organizatorilor, aproximativ 150 de persoane au participat pe parcursul zilei la evenimentul PPTT. Programul a cuprins 13 prezentări, inclusiv intervențiile a doi invitați speciali din arhitectură și mediul universitar, la care s-au adăugat mesajele reprezentanților patronatului. Dincolo de prezentările de sisteme, manifestarea a evidențiat legătura directă dintre competitivitatea producătorilor, calitatea execuției și capacitatea industriei de a răspunde noilor reguli.
Lichiditățile și relațiile comerciale, în centrul intervențiilor introductive
În deschiderea conferinței, Emil Șerb, membru al Consiliului Director al PPTT, a analizat dificultățile financiare ale industriei. "Am ajuns în situația în care, în România, o factură se achită la 144 de zile, în condițiile în care sunt și facturi care se plătesc la aproape 300 de zile. Trebuie să ne concentrăm pe sustenabilitate și să creștem gradul de competență al partenerilor noștri", a afirmat acesta. Termenele evocate nu constituie o statistică verificată independent pentru întregul sector. Expertul a mai subliniat că profitul contabil nu poate compensa lipsa lichidităților, deoarece întârzierile de plată se propagă de la beneficiari la producători, furnizori și subcontractanți. O companie poate avea comenzi, dar și dificultăți în finanțarea producției și a contractelor în derulare. O problemă distinctă a vizat vânzările directe de materiale și sisteme de către furnizori către beneficiarii finali.
Emil Șerb a semnalat că, atunci când materialele sunt facturate direct beneficiarului, producătorul sau montatorul rămâne cu o valoare mai mică a contractului, aferentă în principal manoperei. Această practică poate diminua cifra de afaceri luată în calcul la evaluarea bonității și la acordarea finanțării. El a ridicat și problema responsabilităților privind conformitatea produsului finit, marcajul CE și garanțiile atunci când aprovizionarea și prelucrarea revin unor operatori diferiți. Vorbitorul a evocat și oportunitățile indirecte asociate programelor europene de investiții, inclusiv SAFE, a căror valorificare depinde de capacitatea companiilor de a răspunde cererii. Irina Mihai, asistent director executiv în cadrul PPTT, a adresat participanților un mesaj despre colaborarea profesională și contribuția partenerilor la eveniment. "Înainte de a începe, aș dori să mulțumesc partenerilor noștri, Alukönigstahl, Aluprof, Aluron, Deceuninck, Fereastra SUKI, MCA Grup, PM Technic, Sika, Urban & Co, Valras și WICONA. Mulțumim, de asemenea, partenerilor media, care ne sprijină permanent în diseminarea informației către producători și autorități. Participanții au astfel ocazia de a se întâlni și de a face schimb de informații profesionale", a arătat reprezentanta patronatului.
Certificarea profesională și reprezentarea capitalului românesc
Valentin Petrescu, președintele PPTT, a prezentat modificările legislative privind certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici. "Pentru această certificare am militat timp de 15-16 ani. Este un pas enorm pentru a face ordine în această piață", a declarat acesta, subliniind necesitatea diferențierii companiilor pe baza capacității reale de fabricație, execuție și control al calității. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) instituie cadrul certificării operatorilor care execută lucrări ori sisteme pentru construcții. Valentin Petrescu a indicat luna iulie 2027 drept termen de referință pentru aplicarea noilor obligații și a susținut recunoașterea tranzitorie a certificatelor deja emise de organizațiile profesionale. CATUC prevede solicitarea certificatului în achizițiile publice pentru lucrări de construcții începând cu 1 iunie 2027, în timp ce criteriile și procedurile concrete urmează să fie stabilite prin regulament. Legea menționează o asociație de certificare constituită cu participarea organizațiilor profesionale și a mediului universitar, precum și un consiliu în care sunt reprezentate instituțiile relevante. Președintele patronatului a abordat și reprezentarea companiilor cu capital românesc prin structuri patronale și confederative în dialogul cu autoritățile.
Sisteme pentru ferestre, fațade și sticlă, dincolo de oferta comercială
În continuarea lucrărilor conferinței, Dragoș Sultana, reprezentant WICONA by Hydro pentru vânzări de soluții în România, a abordat, sub titlul "Build beyond tomorrow", dezvoltarea sistemelor arhitecturale din aluminiu și cerințele de sustenabilitate. Compania a evidențiat utilizarea aluminiului Hydro CIRCAL, cu minimum 75% conținut reciclat postconsum și necesar energetic la retopire de circa 5% din cel aferent producției primare. Sultana a prezentat și noile generații Wicline, Wictec, Wicslide și Wicstyle, precum și integrarea reciclării în lanțul industrial al Hydro, de la extrudare la refolosirea metalului. Ing. Cosmin Paraschiv, reprezentant tehnic al Deceuninck România, a prezentat introducerea gamei Decalu pe piața locală, extinzând oferta companiei în domeniul sistemelor din aluminiu. Între soluțiile prezentate, Decalu 88 permite vitraje cu grosimi de până la 71 mm și configurații cu Uw de 0,8 W/mpK, în funcție de profil și vitraj. Compania a evidențiat garniturile preasamblate în bagheta de vitrare, concepute pentru reducerea timpului de montaj, și sistemele glisante pentru cercevele cu greutăți de până la 400 kg. Sunt caracteristici relevante pentru industrializarea fabricației, dar valorile de performanță rămân dependente de configurația testată. Valentin Petrescu a revenit la tribună în calitate de director general al Valras Prod. Prezentarea a vizat tehnologiile de prelucrare și personalizare a sticlei, de la vitraje termoizolante la sticlă securizată și laminată, precum și produse speciale pentru fațade. Portofoliul prezentat cuprinde și geam rezistent la foc în clasa E30, vitraje decorative serigrafiate și vopsite ceramic, precum și unități termoizolante cu dimensiuni de până la 5.000 x 2.800 mm. Petrescu a evidențiat prelucrarea sticlei pentru fațade standard, semistructurale și structurale, precum și etapele de control al fabricației și sigilarea automată a vitrajelor.
Emil Șerb a susținut prezentarea Aluprof System România în calitate de director de vânzări al companiei. Au fost prezentate sisteme pentru ferestre, uși, fațade, elemente glisante și control solar, precum și soluții pentru aplicații cu cerințe speciale de protecție la incendiu și antiefracție. Spre deosebire de intervenția introductivă, consacrată problemelor industriei, această expunere a urmărit aplicabilitatea sistemelor în proiectele arhitecturale. Performanțele ansamblului depind de compatibilitatea componentelor, dimensionarea elementelor și detaliile de racord, iar valorile declarate ale produsului nu garantează automat rezultatele după montaj. Mihaela Iscru, reprezentanta MCA Grup, a tratat integrarea ușilor industriale și a sistemelor de acces în arhitectura clădirilor, cu referire la funcționalitate, siguranță, automatizare și eficiență energetică. Un indicator prezentat a fost ponderea acționărilor electrice la ușile industriale, estimată în materialul MCA la 59,65% în România, față de 96,55% pe piețele vestice analizate. Iscru a insistat asupra costului total de exploatare și a arătat că, în cazul ușilor folosite intens, pierderile energetice depind și de durata și frecvența ciclurilor de deschidere, nu numai de transmitanța termică. Claudiu Stoica, consilier tehnic la PM Technic, a prezentat soluțiile TSV Line pentru montajul performant al tâmplăriei, inclusiv elemente termoizolante pentru glafuri și accesorii de etanșare. Prezentarea a individualizat trei componente ale racordului cu peretele. Glaful exterior din aluminiu extrudat TSV este conceput pentru drenaj, suportul Thermo Green utilizează PET reciclat pentru limitarea punții termice de sub fereastră, iar glaful interior Werzalit completează ansamblul. Stoica a insistat asupra costurilor pe care montajul defectuos le transferă în perioada de garanție, prin infiltrații și reveniri pe șantier.
Invitații speciali, între legislația construcțiilor și performanța energetică
Unul dintre invitații speciali, arh. Claudiu-Daniel Salanță, arhitect-șef al județului Cluj și președinte al OAR - Filiala Transilvania, s-a referit la cinci schimbări din CATUC relevante pentru ansamblurile de ferestre. Între acestea se află înlocuirea tâmplăriei fără autorizație în anumite condiții, procedura notificării pentru unele intervenții asupra fațadelor, cerințele privind energia și zgomotul, documentele de performanță ale produselor și digitalizarea cărții tehnice a construcției. Oficialul a diferențiat explicit regimul clădirilor obișnuite de cel al imobilelor situate în zone protejate, unde intervin condiții suplimentare. Cristian Han, specialist în sisteme de fațadă la Sika România, a prezentat programul Sika Bonding Excellence și rolul tehnologiilor de lipire și etanșare în siguranța fațadelor vitrate. Programul prezentat acoperă trei etape succesive, proiectarea, testarea în laborator și aplicarea controlată. Han a exemplificat erori care pot compromite lipirea structurală, între care dimensionarea necorespunzătoare a rosturilor, lipsa testelor de aderență, incompatibilitatea materialelor și pregătirea insuficientă a suprafețelor. Abordarea urmărește trasabilitatea verificărilor înainte de începerea și pe parcursul producției. Daniel Popa, country manager Aluron România, a prezentat sistemul ASH 80 HYBRID pentru ferestre și uși. Tehnologia îmbină profile exterioare din aluminiu cu un miez interior din material plastic, urmărind asocierea aspectului și rigidității aluminiului cu izolarea și posibilitățile de prelucrare ale materialelor polimerice. Din perspectivă industrială, soluția vizează simplificarea fabricației și diversificarea produselor. Evaluarea sa trebuie să cuprindă comportamentul mecanic, etanșeitatea, compatibilitatea feroneriei și condițiile de integrare în construcții noi ori renovări, dincolo de avantajele declarate în documentația comercială. Laurențiu Jors, manager de vânzări la Urban & Co România, a abordat automatizarea prelucrării profilelor de aluminiu, prezentând centrul Pertici PX5000. Centrul are un magazin automat de alimentare pentru bare de 6.500 sau 7.700 mm, iar dispozitivul de prindere permite poziționarea și rotirea profilului cu 90 de grade în timpul ciclului. Expertul Urban a prezentat automatizarea operațiunilor de poziționare, prelucrare și debitare, cu reducerea manipulărilor intermediare. Pentru fabricanți, integrarea etapelor într-un singur flux poate fi relevantă mai ales în producția cu multe repere diferite.
Cel de-al doilea invitat special, prof. dr. ing. Ligia Moga, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a analizat implicațiile Directivei (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor. Moga a insistat asupra trecerii de la indicatorii de consum energetic, exprimați în kWh/mp pe an, la evaluarea emisiilor și a impactului pe ciclul de viață al clădirii. Directiva introduce standardul ZEB pentru clădirile noi ale organismelor publice din 2028 și pentru toate clădirile noi din 2030, cu excepțiile legale. Pentru vitraje, analiza nu se limitează la Uw sau Ug. Factorul solar g și transmisia luminoasă influențează simultan câștigurile iarna, supraîncălzirea vara și necesarul de iluminat. Au fost utilizate scenarii climatice pentru România, care indică accentuarea temperaturilor de vară în următoarele decenii. Din această perspectivă, dimensionarea suprafețelor vitrate și alegerea protecției solare trebuie să țină seama nu doar de clima actuală, ci și de condițiile de exploatare ale clădirilor pe termen lung. Bogdan Rădulescu, manager de producție la Fereastra SUKI, s-a referit la obloanele din aluminiu ca soluții de umbrire și protecție solară. Prezentarea a diferențiat lamelele reglabile, care permit controlul luminii, de variantele fixe și de modelele opace Scuro, orientate către umbrire și intimitate. Au fost descrise și obloanele de tip Genoveză, cu câmp articulat, precum și soluțiile glisante care se deplasează lateral pe fațadă. Bogdan Rădulescu a evidențiat alegerea comună a profilelor, feroneriei și mecanismelor, inclusiv compatibilitatea finisajelor cu tâmplăria existentă. Dana Badea, manager de produs la Alukönigstahl, a încheiat programul cu o prezentare privind eficiența energetică a soluțiilor Schüco și Jansen pentru ferestre, uși și fațade. Printre exemple s-au aflat ferestrele Schüco AWS 75.SI+ și AWS 90.SI+, destinate construcțiilor noi și renovărilor, inclusiv configurații compatibile cu cerințele pentru case pasive. Prezentarea a asociat performanța energetică cu proiectarea pentru întreaga durată de viață a clădirii și cu posibilitățile de adaptare a sistemelor. Soluțiile Schüco și Jansen au fost tratate ca opțiuni pentru cerințe constructive și arhitecturale diferite. De asemenea, în calitate de partener al conferinței, BT Direct IFN S.A., parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, a promovat soluții de finanțare care permit clienților achiziționarea în rate a produselor și serviciilor din domeniul ferestrelor, ușilor și vitrajelor, oferind companiilor din sector noi oportunități de creștere a vânzărilor și de dezvoltare a afacerilor.
Importurile, costurile energiei și riscul erodării bazei industriale
Pe parcursul conferinței, Valentin Petrescu a prezentat și rezultatele preliminare ale unei analize PPTT privind piața sticlei prelucrate. Potrivit estimărilor patronatului, aceasta ar depăși 400 milioane euro, din care circa 200 milioane euro ar reveni importurilor. Organizația apreciază că produsele importate dețin aproximativ 50% din piața analizată, operatorii mici circa 20%, iar producătorii industriali autohtoni concurează pentru restul de 30%. De asemenea, activitatea firmelor românești de prelucrare a sticlei incluse în analiză s-ar fi diminuat cu aproximativ 25%, în timp ce unele categorii de distribuitori au înregistrat creșteri. Aceste valori constituie concluzii preliminare prezentate de PPTT; generalizarea lor presupune verificarea metodologiei, a perioadei și a bazei de comparație. În accepția președintelui PPTT, presiunile asupra competitivității provin atât din costurile interne, cât și din importurile din Turcia, China și Ucraina. Acesta a invocat diferențele dintre regimurile comerciale și posibile forme de sprijin acordate producătorilor din afara Uniunii Europene, considerând necesară asigurarea unor condiții concurențiale echitabile. Petrescu a semnalat și riscul existenței unor activități insuficient fiscalizate, solicitând controale mai eficiente asupra circuitului comercial. Aceste afirmații reprezintă observații și suspiciuni formulate de reprezentantul patronatului, nu constatări documentate privind operatori economici individualizați. Costul energiei reprezintă o variabilă determinantă pentru prelucrarea sticlei, care include procese energointensive. Valentin Petrescu a invocat mecanismul european de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), aplicat unor produse din sectoare precum aluminiul și siderurgia. Sticla nu este însă inclusă în prezent în domeniul CBAM, astfel că eventuale măsuri de sprijin sau de protecție pentru acest segment trebuie discutate separat. Problema generală evidențiată la conferință depășește însă cadrul politicilor comerciale. Fără condiții de concurență comparabile, acces la finanțare, certificare profesională funcțională și investiții în productivitate, existența unor capacități de fabricație competitive tehnologic nu garantează menținerea cotei de piață. Pentru industria românească de ferestre, fațade și vitraje, adaptarea tehnologică și calitatea execuției sunt astfel inseparabile de stabilitatea economică a producătorilor.
