Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) deschide o etapă cu efecte directe asupra industriei tâmplăriei termoizolante, fațadelor și vitrajelor izolante. Transformarea fondului construit european într-un parc imobiliar cu emisii zero până în 2050 presupune creșterea performanței energetice a clădirilor, accelerarea renovării și trecerea de la evaluarea individuală a produselor la analiza comportării acestora în cadrul ansamblului construit. Pentru producătorii și montatorii de ferestre, uși, vitraje și sisteme de fațadă, această schimbare înseamnă cerințe tehnice superioare, o documentare mai riguroasă a performanței și responsabilități sporite în proiectare și execuție. În România, procesul se suprapune cu introducerea noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), care acordă o poziție distinctă materialelor, produselor, echipamentelor, sistemelor și tehnologiilor pentru construcții și dezvoltă cadrul privind certificarea operatorilor economici. Pentru Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), corelarea celor două cadre normative reprezintă o condiție pentru transformarea obiectivelor energetice europene în performanță măsurabilă la nivelul ferestrei, vitrajului, fațadei și, în final, al întregii structuri de anvelopare.
EPBD fixează traseul până în 2050
Noua versiune a EPBD a intrat în vigoare în 2024 și reformează cadrul european privind performanța energetică a clădirilor. Obiectivul final este decarbonizarea fondului construit până în 2050, prin renovarea progresivă a clădirilor existente și introducerea standardului clădirilor cu emisii zero. Planurile naționale de renovare devin instrumentul principal prin care fiecare stat trebuie să stabilească traiectoriile, măsurile, investițiile și resursele necesare. Ghidul Efficient Buildings Europe arată că aceste planuri trebuie să includă pragurile energetice pentru clădirile cu emisii zero, standardele minime aplicabile clădirilor nerezidențiale și traiectoria renovării sectorului rezidențial, cu repere pentru 2030 și 2035. Pentru industria de profil, efectele devin vizibile cu mult înainte de 2050. Clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe vor fi vizate cu prioritate de cerințele de renovare. Statele membre trebuie să stabilească praguri care să conducă la îmbunătățirea segmentului reprezentând 16% dintre clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și 26% până în 2033. Pentru clădirile rezidențiale, traiectoria națională trebuie exprimată prin reducerea progresivă a consumului mediu de energie primară, cu repere periodice începând din 2030. Pașapoartele de renovare au o importanță specială pentru producătorii de tâmplărie și fațade, deoarece transformă intervențiile asupra clădirilor într-o succesiune programată de intervenții tehnice. Ele trebuie să indice performanța energetică existentă, etapele renovării aprofundate, cerințele naționale și posibilitățile de finanțare. Schema trebuia introdusă de statele membre până la 29 mai 2026. În practică, înlocuirea ferestrelor sau modernizarea unei fațade poate deveni astfel parte a unui traseu coerent către nivelul clădirii cu emisii zero, în locul unei intervenții izolate. Pentru firmele din domeniu, perioada 2026-2030 devine intervalul decisiv de adaptare. Nivelurile naționale privind transmitanța termică, punțile termice, etanșeitatea, protecția solară, performanța vitrajelor, montajul și verificarea lucrărilor vor determina configurația tehnică a unei părți importante a produselor și soluțiilor oferite pe piață.
România pregătește cu întârziere transpunerea în legislația naționala
Termenul general pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1275 a fost 29 mai 2026. România se află în întârziere, iar reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) au indicat că aplicarea noului cadru este avută în vedere în această toamnă. La 15 iulie 2026, Comisia Europeană a transmis scrisori de punere în întârziere tuturor celor 27 de state membre pentru necomunicarea transpunerii complete. Procesul coordonat de MDLPA presupune adaptarea mai multor componente legislative și tehnice, deoarece implementarea EPBD depășește modificarea unui singur act normativ. Sunt vizate cadrul privind performanța energetică a clădirilor, metodologia de calcul, standardul clădirilor cu emisii zero, pașapoartele de renovare, certificatele energetice, sistemele de finanțare și mecanismele de control. Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și metodologia Mc 001 se află printre principalele repere care necesită corelare cu noile obiective. Pentru industria tâmplăriei și fațadelor, această etapă are o importanță practică imediată, deoarece metodologia actuală tratează deja performanța elementelor vitrate și cerințele structurii de anvelopare. Noile niveluri de performanță vor trebui însă raportate la standardul clădirii cu emisii zero și la traiectoria renovării până în 2050. Activitatea grupului tehnic și consultarea organizațiilor profesionale devin astfel importante pentru calitatea reglementării. O perioadă prea scurtă între adoptarea normelor și aplicarea efectivă poate transfera asupra producătorilor, proiectanților și montatorilor costurile unei adaptări accelerate, în special atunci când sunt modificate simultan cerințele de performanță, metodele de calcul, documentația și procedurile de control.
Structura de anvelopare intră în centrul performanței energetice
Impactul EPBD asupra industriei de ferestre, fațade și vitraje rezultă din logica energetică a directivei. Reducerea consumului clădirii presupune controlul transferului termic prin elementele de închidere, a infiltrațiilor, punților termice, aporturilor solare și riscului de supraîncălzire. În aceste condiții, modernizarea instalațiilor trebuie corelată cu performanța structurii de anvelopare. Pentru o fereastră, evaluarea tehnică depășește performanța profilului sau a vitrajului privite separat. Sunt determinante transmitanța termică a ansamblului, caracteristicile vitrajului izolant, distanțierul, permeabilitatea la aer, etanșeitatea la apă, rezistența la acțiunea vântului, fixarea și relația cu golul de montaj. În cazul fațadelor cortină, calculul trebuie să includă nodurile, prinderile, zonele opace, continuitatea termoizolației și efectele punților termice. Vitrajul izolant dobândește, la rândul său, o funcție energetică mai complexă. Creșterea performanței termice în sezonul rece trebuie corelată cu protecția împotriva supraîncălzirii, factorul solar și transmisia luminoasă. Clădirile cu suprafețe vitrate extinse solicită o proiectare diferențiată în funcție de orientare, geometrie, sisteme de umbrire și condițiile climatice. Alegerea unui vitraj pe baza unei singure valori declarate devine insuficientă pentru evaluarea comportării energetice anuale. Această evoluție este susținută și de recomandările privind standardul clădirilor cu emisii zero. Efficient Buildings Europe consideră că valorile naționale ale coeficienților de transfer termic trebuie corelate cu cerințele ZEB (Zero Emission Building - clădire cu emisii zero) și subliniază că performanța termică a componentelor rămâne o parte esențială a standardului. Rezultatul pentru producători va fi creșterea importanței documentației tehnice, a trasabilității și a informațiilor care pot fi introduse în calculul energetic al clădirii. Pentru producătorii de vitraje izolante, informația referitoare la caracteristicile termice și solare va trebui corelată mai atent cu utilizarea finală. Pentru firmele de fațade, comportarea nodurilor și continuitatea soluției constructive vor cântări tot mai mult. Pentru producătorii de tâmplărie, performanța ansamblului instalat va deveni reperul practic al proiectării.
Montajul devine parte a performanței, iar CATUC consolidează abordarea de sistem
Una dintre vulnerabilitățile pieței românești rămâne diferența dintre performanța declarată a produsului și performanța obținută după montaj. O fereastră cu parametri termici superiori poate pierde o parte din performanța energetică preconizată prin poziționare incorectă, discontinuități ale termoizolației, fixare necorespunzătoare sau tratarea defectuoasă a rosturilor. Același principiu se aplică fațadelor și vitrajelor structurale, unde nodurile și interfețele dintre componente influențează comportarea ansamblului. Din acest punct de vedere, CATUC și EPBD configurează două componente complementare ale aceluiași proces. EPBD fixează obiectivul energetic al clădirii, iar CATUC dezvoltă cadrul național referitor la produse, sisteme, executanți, documentație și controlul calității. Pentru industria reprezentată de PPTT, una dintre modificările cu efect conceptual este consacrarea noțiunii de „sisteme de construcții”. Codul tratează separat specificațiile tehnice pentru aceste sisteme și le definește ca fiind alcătuite din materiale și produse specifice, asociate furnizorilor specializați. La livrarea în șantier trebuie să existe instrucțiuni tehnice privind manipularea, recepția, depozitarea, ordinea montajului, lucrările adiacente, exploatarea elementelor mobile, întreținerea și protejarea sistemelor până la recepție. Această abordare corespunde structurii reale a unei ferestre sau fațade performante. Produsul finit rezultă din combinarea profilelor, armăturilor, vitrajelor, feroneriei, elementelor de etanșare, prinderilor și soluțiilor de racord cu suportul. Performanța energetică rezultă din funcționarea lor ca ansamblu și din integrarea corectă în clădire. CATUC introduce totodată un cadru amplu pentru certificarea tehnico-profesională a operatorilor economici din construcții. Certificatul constituie dovada capacității tehnice și profesionale și a respectării standardelor de asigurare a calității și de protecție a mediului, iar în procedurile de achiziție publică documentul este prevăzut ca probă privind capacitatea tehnică și profesională. Pentru domeniul tâmplăriei și fațadelor, această evoluție poate crea cadrul pentru diferențierea companiilor pe criterii de competență, resurse tehnice și control al calității. Codul tratează distinct și certificarea produselor pentru construcții, stabilind obligația evaluării și verificării constanței performanței, precum și condiția ca produsele utilizate să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor fundamentale ale construcției. Valentin Petrescu, președintele PPTT, apreciază că introducerea acestei abordări reprezintă una dintre contribuțiile importante ale patronatului la modernizarea cadrului tehnic: ”Adoptarea CATUC și introducerea termenului de «sisteme pentru construcții», susținut de PPTT în procesul de elaborare a noului cadru legislativ, reprezintă un pas important pentru industria noastră. Tâmplăria termoizolantă, fațadele și vitrajele trebuie evaluate ca sisteme, prin raportare la componente, proiectare, fabricație, montaj și comportarea finală în clădire. Această abordare permite corelarea cerințelor EPBD cu performanța efectivă și creează premisele unui sistem de certificare care să permită diferențierea companiilor în funcție de competența tehnică și calitatea execuției”.
PPTT cere predictibilitate, reguli tehnice coerente și certificarea companiilor
Pentru PPTT, transpunerea EPBD trebuie să producă un cadru tehnic aplicabil condițiilor din România, cu etape cunoscute suficient de devreme pentru adaptarea companiilor. Producătorii trebuie să-și poată programa dezvoltarea produselor, testările, investițiile în echipamente și pregătirea personalului, iar montatorii au nevoie de proceduri clare, criterii verificabile și responsabilități definite. Patronatul urmărește corelarea cerințelor energetice cu standardele de produs, reglementările privind montajul, procedurile de recepție și noul sistem de certificare. Din această perspectivă, EPBD și CATUC trebuie implementate complementar. Prima stabilește nivelul de performanță urmărit, iar cel de-al doilea poate furniza mecanismele prin care competența executantului, trasabilitatea produselor și calitatea lucrării devin verificabile. De asemenea, organizația acordă o atenție specială montajului. Continuitatea straturilor de etanșare, poziția tâmplăriei în structura de anvelopare, reducerea punților termice și tratarea corectă a racordurilor influențează consumul energetic, confortul interior și riscul de condens. În acest domeniu, diferența dintre produsul certificat și lucrarea executată poate deveni diferența dintre performanța calculată și cea obținută în exploatare. Lőrincz Barnabás, directorul executiv al PPTT, sintetizează poziția patronatului: ”România are nevoie de un calendar realist, cu etape cunoscute din timp și cu perioade suficiente pentru adaptarea proiectării, producției, achizițiilor și execuției. Modificările fără consultare și control pot conduce la o conformare formală, în detrimentul performanței efective. PPTT susține necesitatea unui cadru de reglementări modern, coerent și armonizat cu standardele europene. Cerințele pentru ferestre, uși, vitraje și fațade trebuie corelate cu metodologia energetică, standardele de produs, normele de montaj și procedurile de recepție. Totodată, limbajul tehnic trebuie să fie unitar, astfel încât aceeași performanță să fie solicitată și verificată în proiect, ofertă, execuție și certificare. O prioritate este, de asemenea, recunoașterea explicită a montajului ca parte a performanței energetice. Înlocuirea unei ferestre nu trebuie evaluată numai prin declarația de performanță a produsului, ci și prin soluția de racordare la perete, continuitatea termoizolației și etanșarea rosturilor. În absența acestor condiții, investiția poate genera infiltrații, condens, disconfort și pierderi care anulează o parte din beneficiile produsului”. Totodată, Lőrincz Barnabás subliniază componenta de certificare: ”Organizația noastră consideră necesară și certificarea companiilor specializate în execuția și montajul tâmplăriei, fațadelor și vitrajelor. Certificarea trebuie să valideze competența, dotarea, procedurile și controlul calității, într-un cadru administrativ proporțional și eficient. La toate lucrările, finanțate din fonduri publice sau private, ar trebui să fie solicitați executanți calificați și să fie condiționate plățile de respectarea soluției tehnice și de verificarea lucrării. PPTT poate contribui prin expertiză tehnică, propuneri metodologice, formare și promovarea bunelor practici. Conferințele și activitățile patronatului reunesc producători, montatori și specialiști ai sectorului, oferind o platformă utilă pentru consultarea industriei înaintea adoptării normelor”. O asemenea abordare este compatibilă și cu structura generală a EPBD. Ghidul de implementare subliniază necesitatea implicării întregului lanț de aprovizionare în planificarea renovării - producători, executanți, proprietari, instituții financiare și administrații - pentru a crea vizibilitate pe termen lung și condițiile investițiilor necesare. Pentru patronat, programele publice de renovare reprezintă una dintre principalele zone în care noile reguli trebuie transformate în practică. Finanțarea orientată către performanță, continuitatea programelor și calificarea executanților pot stabiliza cererea și pot susține investițiile companiilor în tehnologii, testare, personal și controlul calității. EPBD prevede, la rândul său, corelarea sprijinului financiar cu rezultatele obținute și acordarea unei atenții speciale renovărilor aprofundate și clădirilor cu performanțe reduse.
Performanța clădirii va fi decisă tot mai mult la nivelul sistemului instalat
Implementarea EPBD deschide o perioadă de creștere potențială a pieței renovării energetice, concomitent cu o selecție tehnică mai severă în industria tâmplăriei, fațadelor și vitrajelor izolante. Cererea viitoare va fi influențată de capacitatea soluțiilor de a demonstra performanța termică, etanșeitatea, controlul aporturilor solare, compatibilitatea componentelor și calitatea montajului. CATUC adaugă acestei transformări o dimensiune instituțională importantă. Introducerea sistemelor de construcții, dezvoltarea cerințelor privind documentația tehnică și certificarea operatorilor economici pot crea legătura dintre performanța declarată a produselor și calitatea efectivă a execuției. Codul prevede inclusiv specificații privind calificarea, certificările, verificarea, recepția și remedierea lucrărilor, ceea ce accentuează responsabilitatea în toate etapele execuției. Pentru producătorii și montatorii de tâmplărie termoizolantă, fațade și vitraje, schimbarea fundamentală constă în trecerea către evaluarea integrată a sistemului. Fereastra, vitrajul, fațada și racordul cu structura suport participă împreună la performanța energetică a clădirii. În consecință, calitatea proiectării și a montajului capătă aceeași greutate practică precum caracteristicile produselor. PPTT își propune să participe activ la această etapă prin expertiză tehnică, dialog cu autoritățile, contribuții la elaborarea reglementărilor, pregătirea companiilor și promovarea bunelor practici. Pentru industrie, succesul implementării EPBD va putea fi evaluat concret prin calitatea sistemelor instalate, prin reducerea pierderilor prin structura de anvelopare și prin capacitatea clădirilor renovate de a atinge performanța energetică prevăzută în proiect.
